2r-226/17 — privind restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Cazurile în care nu se dă curs cererii de apel, taxa de stat
2r-226/17 — privind restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: I. Barbacaru 2r-226/17
instanța de apel: M. Guzun, N. Simciuc, Iu. Cotruță
DECIZIE
03 mai 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
examinând recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor
Informaționale de Stat „Registru”
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru
Ohremenco, reprezentat de avocatul Anatol Lupașcu împotriva Întreprinderii de
Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” cu privire la restabilirea
în serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, prin care
nu s-a dat curs cererii de apel declarată de Întreprinderea de Stat „Centrul
Resurselor Informaționale de Stat „Registru” și acordat apelantului termen de 10
zile pentru lichidarea neajunsurilor
constată:
La 15 iulie 2016, Alexandru Ohremenco, reprezentat de avocatul Anatol
Lupașcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat
„Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” cu privire la restabilirea în
serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 08 aprilie 2016, conform ordinului
nr. 230p a fost concediat din serviciu din funcția de inspector superior al Direcției
înregistrarea transportului și calificarea conducătorilor auto Subdiviziuni teritoriale
Biroul înmatriculare a transportului și documentare a conducătorilor auto
or. Telenești, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, în legătură cu
reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, fiind încetate raporturile
de muncă începând cu data de 22 aprilie 2016.
Explică că începând cu 17 septembrie 2001, a fost angajat în funcția de
specialist al Biroului Telenești de examinare și evidență a transportului, al Direcției
principale înmatricularea transportului și calificarea conducătorilor auto, iar la
24 aprilie 2014, a fost transferat din funcția de inginer al Biroului de înmatriculare
1
a transportului și documentare a conducătorilor auto or. Telenești, în funcția de
inspector superior a aceleiași instituții, cu salariul de funcție de 5000,00 lei lunar.
Menționează că la 13 aprilie 2016, a fost preavizat că funcția deținută se
reduce din data expirării termenului de preavizare de 2 luni.
Consideră că Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de
Stat „Registru” a încălcat dispozițiile art. 87, 88 alin. (1) lit. a), c), d), e), h) Codul
muncii, deoarece ordinul contestat nu conține motivare juridică, nu i-a fost propus
un alt loc de muncă în cadrul unității și nu a fost prezentat acordul comitetului
sindical pentru concediere.
La fel, remarcă că angajatorul nu a respectat dispozițiile art. 183 Codul
muncii, or dânsul a avut prioritate comparativ cu alți angajați, cu care pârâtul în
continuare a păstrat relațiile de muncă.
Susține că ordinul nr. 230p din 08 aprilie 2016 este ilegal, deoarece a fost
emis cu încălcarea normelor de drept.
Totodată, menționează că pe lângă prejudiciul material cauzat în legătură cu
lipsirea arbitrară a dreptului de a munci, i s-a cauzat și prejudiciul moral,
manifestat prin retrăiri psihologice și profundă neliniște sufletească provocată de
situația creată, legată de lipsirea unicului loc de muncă.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 329-331 Codul muncii,
art. 5, 166, 167 CPC.
Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 230p din 08 aprilie 2016,
în partea concedierii lui, repunerea în serviciu în funcția anterior deținută, începând
cu data concedierii 22 aprilie 2016, încasarea din contul Întreprinderii de Stat
„Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” în beneficiul lui a salariului
pentru perioada absenței forțate de la serviciu, recuperarea prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016
acțiunea a fost admisă parțial, s-a anulat ordinul nr. 230p din 08 aprilie 2016 și
ordinul nr. 252p din 21 aprilie 2016, emise de Întreprinderea de Stat „Centrul
Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, în partea ce ține de concedierea lui
Alexandru Ohremenco, a fost restabilit la locul de muncă, în calitate de inspector
superior al Biroului înmatriculare a transportului și documentare a conducătorilor
auto or. Telenești al Subdiviziunilor teritoriale ale Direcției înregistrare a
transportului și calificarea conducătorilor auto, a fost obligată administrația
Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” al
Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a RM să introducă
modificări corespunzătoare în statele de personal al întreprinderii, s-a încasat de la
Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” al
Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a RM în beneficiul lui
salariul pentru lipsa forțată de la locul de muncă în mărime de 27203,48 lei,
prejudiciul moral în sumă de 5071,21 lei și cheltuieli de judecată în mărime de
6000 lei. În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
La 19 decembrie 2016, Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor
Informaționale de Stat „Registru” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Rîșcani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea
2
apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2013, nu s-a dat curs
cererii de apel depusă de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale
de Stat „Registru”, fiind acordat apelantului termen de 10 zile de la data
recepționării copiei încheierii pentru achitarea taxei de stat în mărime de 687,07 lei
și depunerii cererii de apel motivate, iar cauza a fost numită spre examinare pentru
data de 14 martie 2017 ora 12:30.
Totodată, s-a explicat apelanților că în cazul neprezentării apelului motivat și
a dovezii de plată a taxei de stat în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi
considerată ca depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.
La 27 februarie 2017, Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor
Informaționale de Stat „Registru” a declarat recurs împotriva încheierii Curții de
Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea cererii de
recurs, casarea încheierii în partea dispunerii încasării taxei de stat.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată.
Menționează că Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de
Stat „Registru” este o instituție care se află în subordinea Ministerului Tehnologii
Informaționale și Comunicații a Republicii Moldova.
Astfel, conform prevederilor art. 85 alin. (1) lit. i) CPC și art. 4 alin. (1)
pct. 13) din Legea nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992 cu privire la taxa de stat (cu
modificări ulterioare), sunt scutiți de la plata taxei de stat.
Prin urmare, consideră că nu este necesară achitarea taxei de stat la
depunerea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, din
12 decembrie 2016.
În conformitate cu art. 425 al CPC RM, termenul de declarare a recursului
împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată
în adresa părților la 06 februarie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire (f. d. 56), care a fost recepționată de recurent la 23 februarie 2017, ceea ce
se atestă prin avizul de recepție (f. d. 58). Totodată, din materialele cauzei nu se
constată că părțile au asistat la ședința în care a fost pronunțată încheierea recurată.
Astfel, se consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017
în termenul legal.
În susținerea acestei opinii, instanța de recurs va lua în considerație și
realizările la acest capitol a practicii Curții Supreme de Justiție, în sensul că
termenul de declarare a recursului de 15 zile, prevăzut la art. 425 CPC, curge de la
data când recurentul a făcut cunoștință cu actul de dispoziție contestat, doar în
cazurile emiterii de către instanța de judecată a actului de dispoziție în lipsa
acestuia, sau dacă a fost emis și pronunțat numai dispozitivul încheierii.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului
3
și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește
condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de
stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând
apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
După cum denotă actele cauzei, la 19 decembrie 2016, Întreprinderea de Stat
„Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” a depus cerere de apel
nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău
12 decembrie 2016 și fără achitarea taxei de stat.
Ca urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, nu
s-a dat curs cererii de apel depuse de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor
Informaționale de Stat „Registru”, fiind acordat apelantului termen de 10 zile de la
data recepționării copiei încheierii pentru achitarea taxei de stat în mărime de
687,07 lei și depunerii cererii de apel motivate, iar cauza a fost numită spre
examinare pentru data de 14 martie 2017 ora 12:30.
Totodată, s-a explicat apelanților că în cazul neprezentării apelului motivat și
a dovezii de plată a taxei de stat în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi
considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.
La caz, se va menționa că încheierea vizată a fost contestată de către
Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” doar
în partea prin care întreprinderea a fost obligată de a achita taxa de stat pentru
depunerea cererii de apel.
Analizând speța, instanța de recurs va reține la caz că, în conformitate cu
prevederile art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul
legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale
căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora
li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acțiunile patrimoniale, taxa de
stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile
nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii
taxei de stat.
Conform dispozițiilor art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere
de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului
principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a
ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare
a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel,
cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe
actele judecătorești.
4
În conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, cererea de apel se depune în scris
la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în
care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.
Potrivit art. 365 alin. (4) CPC, la cererea de apel se anexează dovada de plată
a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.
La caz au relevanță și prevederile art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat
nr. 1216 din 03 decembrie 1992, care stipulează că pentru cererile de apel
împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești se achită 75% din taxa ce urmează a
fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri), iar
în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa calculată din suma
contestată.
Raportând normele citate la circumstanțele speței, Colegiul va remarca că,
Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, deși
la depunerea cererii de apel era obligată de a achita taxa de stat, o dovadă în acest
sens nu a fost anexată la cererea de apel, prin urmare concluzia instanței de apel de
a nu da curs cererii de apel declarate de către Întreprinderea de Stat „Centrul
Resurselor Informaționale de Stat „Registru” și acordarea termenului pentru
achitarea taxei de stat este una justificată.
În susținerea acestei concluzii instanța de recurs relevă că prevederile art. 85
alin. (1) lit. i) CPC și art. 4 alin. (1) pct. 13) din Legea taxei de stat nr. 1216 din
03 decembrie 1992, cu modificări și completări ulterioare, într-adevăr indică că
sunt scutiți de plata taxei de stat în instanțele judecătorești, autoritățile publice
centrale, organele centrale de specialitate ale administrației publice, Curtea de
Conturi și organele subordonate lor, finanțate de la bugetul de stat, precum și
autoritățile administrației publice locale – la înaintarea acțiunilor și la contestarea
hotărârilor instanțelor judecătorești, inclusiv în cauzele examinate în procedură de
contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală.
În același timp, se va menționa că aceste prevederi legale acordă scutirea de
plata taxei de stat în instanțele judecătorești autorităților publice centrale, organelor
centrale de specialitate ale administrației publice, Curții de Conturi și organele
subordonate lor, finanțate de la bugetul de stat.
La caz, prin prisma acestor este necontestat că conform pct.1) și 2) al
Hotărârii Guvernului cu privire la optimizarea structurii Ministerului Tehnologiei
Informației și Comunicațiilor, s-a acceptat propunerea Ministerului Tehnologiei
Informației și Comunicațiilor privind reorganizarea Întreprinderii de Stat
“Registru” în Întreprinderea de Stat “Centrul Resurselor Informaționale de Stat
“Registru”, cu transmiterea acesteia a funcțiilor de ținere a resurselor
informaționale de stat de bază, registrelor de stat a transportului și conducătorilor
de vehicule, precum și a Registrului resurselor și sistemelor informaționale de stat.
S-a mai stabilit că Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor va
îndeplini funcțiile de fondator al Întreprinderii de Stat “Centrul Resurselor
Informaționale de Stat “Registru” și Întreprinderii de Stat “Centrul Național pentru
Frecvențe Radio”, va asigura perfectarea actelor de constituire și va numi
administratorii întreprinderilor conform legislației.
5
Drept urmare, este indubitabil că, deși Întreprinderea de Stat “Centrul
Resurselor Informaționale de Stat “Registru” este o instituție care se află în
subordinea Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, aceasta
este o întreprindere de stat autonomă ce dispune de buget distinct și prestează
servicii speciale legate de documentarea populației, perfectarea și eliberarea actelor
de înregistrare a transporturilor, ținerea registrelor aferente și nu este finanțată de
la bugetul de stat.
Distinct de aceste constatări, instanța de recurs remarcă că prevederile art. 85
alin. (1) lit. i) CPC și art. 4 alin. (1) pct. 13) din Legea taxei de stat, ce
reglementează scutirea de drept de la plata taxei de stat în instanțele judecătorești,
nu sunt aplicabile Întreprinderii de Stat “Centrul Resurselor Informaționale de Stat
“Registru”.
La acest segment important este de menționat și art. 1 alin. (2) din Legea
nr. 146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, întreprinderea de
stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care pe baza
proprietății de stat transmise ei în gestiune, desfășoară activitate de întreprinzător.
Astfel fiind, se va respinge ca lipsit de suport legal argumentul recurentului
privind încălcarea normelor de drept procedural la emiterea încheierii contestate
prin omisiunea instanței de apel de a ține cont de faptul că Întreprinderea de Stat
„Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” se află în subordinea
Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al Republicii Moldova,
ceea ce condiționează scutirea întreprinderii de la achitarea taxei de stat.
La fel, Colegiul va menționa că alegațiile recurentului precum că practica
judiciară pe cazuri similare impune necesitatea scutirii de la plata taxei de stat, nu
poate fi reținut or, recurentul nu se regăsește în cercul subiecților pasibili scutirii de
la achitarea taxei de stat.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul declarat de Întreprinderea de Stat “Centrul Resurselor Informaționale de
Stat “Registru” împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017,
cu menținerea încheierii instanței de apel în partea contestată.
Având în vedere că în rest încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie
2017, nu a fost contestată, instanța de recurs consideră inoportun de a se expune cu
privire la legalitatea sau ilegalitatea încheierii în partea necontestată.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
decide:
Se respinge recursul declarat de Întreprinderea de Stat “Centrul Resurselor
Informaționale de Stat “Registru”.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 decembrie 2017, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Ohremenco,
reprezentat de avocatul Anatol Lupașcu împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul
Resurselor Informaționale de Stat „Registru” cu privire la restabilirea în serviciu,
6
încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, încasarea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
7