3ra-418/17 — contestarea actului administrativ

3ra-418/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Muntean dosarul nr. 3ra-418/17

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

26 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul Institutului Nistrean de Economie și Drept, avocatul Natalia Culea-

Reul,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Institutului Nistrean de

Economie și Drept împotriva Guvernului Republicii Moldova și Ministerului

Educației cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Institutul Nistrean de Economie și Drept și

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 20 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 22 decembrie 2015, Institutul Nistrean de Economie și Drept a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului RM și Ministerului

Educației cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 29 iunie 2005, a fost

eliberat certificatul de înregistrare a organizației necomerciale - Instituția Privată

„Institutul Nistrean de Economie și Drept”.

Menționează că, prin Hotărârea Guvernului RM nr. 731 din 19 octombrie

2015 cu privire la acreditarea organizării și retragerea dreptului de organizare a

programelor de studii superioare de licență (ciclul I) în domeniul Drept în instituțiile

de învățământ superior din Republica Moldova a fost aprobată acreditarea

organizării programelor de studii superioare de licență (ciclul I) în domeniul Drept

pentru instituțiile de învățământ superior, conform Listei din anexa nr. 1 și a fost

retras dreptul de organizare a programelor de studii superioare de licență (ciclul I)

în domeniul Drept pentru instituțiile de învățământ superior, conform Listei din

anexa nr.2, instituțiile de învățământ superior urmând să implementeze

recomandările menționate în rapoartele de evaluare externă, iar Ministerul Educației

să solicite Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional

1

monitorizarea procesului de implementare a recomandărilor de către instituțiile de

învățământ superior conform rapoartelor de evaluare externă și Ministerul Educației

urmând să țină cont de rezultatele evaluării externe la repartizarea locurilor bugetare

în planurile de înmatriculare și la aprobarea noilor programe de studii superioare

(ciclul I) de licență în domeniul Drept.

Susține că, la data de 23 octombrie 2015, Institutul Nistrean de Economie și

Drept, în conformitate cu art. 4 alin. (1) și (2) al Legii nr. 190 din 19 iulie 1994 cu

privire la petiționare, s-a adresat la Guvernul Republicii Moldova cu cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea Hotărârii Guvernului RM enunțată, iar

aceasta a fost recepționată de către ultimul la data de 27 octombrie 2015, însă nu i-a

dat nici un răspuns.

Afirmă că, după cum este menționat în Hotărârea nr. 731 din 19 octombrie

2015, Guvernul Republicii Moldova și-a întemeiat hotărârea în cauză pe prevederile

art. 113 alin. (4) și art. 114 alin. (9) și (10) din Codul educației, precum și pe

rezultatele evaluării externe realizate de Agenția Română de Asigurare a Calității în

Învățământul Superior.

Relevă că, prevederile art. 113 din Codul educației nu se referă la evaluarea

în vederea acreditării, neacreditării sau retragerii dreptului de organizare a

programelor de studii.

Mai relevă că, o altă prevedere a Codului educației, care nu poate fi tratată

arbitrar, este că, evaluarea externă în vederea autorizării de funcționare provizorie

sau acreditării se declanșează și se desfășoară conform metodologiilor elaborate de

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional și aprobate

de Guvern (art. 114 alin. (7).

Invocă că, cele 17 instituții vizate în Hotărârea Guvernului RM nr. 731 din 19

octombrie 2015 nu au fost evaluate în vederea acreditării, neacreditării sau retragerii

dreptului de organizare a programelor de studii de către Agenția Națională de

Asigurare a Calității în Învățământul Profesional, cerință expresă a Codului educației

(art. 114 alin. (10).

Menționează că, instituțiile vizate în Hotărârea Guvernului RM nr. 731 din 19

octombrie 2015 au fost expuse evaluării externe de către Agenția Română de

Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS).

Susține că, evaluarea unei agenții internaționale nu poate fi decît o procedură

facultativă și, conform prevederilor art. 114 alin. (7) și (10) din Codul educației, nu

poate avea efecte juridice, precum acreditarea sau neacreditarea unei instituții sau

retragerea dreptului de organizare a programelor de studii de către Guvern.

Afirmă că, conform art. 114 alin. (7) din Codul educației, evaluarea externă

în vederea autorizării de funcționare provizorie sau acreditării se declanșează și se

desfășoară conform metodologiilor elaborate de Agenția Națională de Asigurare a

Calității în Învățământul Profesional și aprobate de Guvern, ceea ce nu a avut loc în

cazul dat.

Relevă că, cele 17 instituții vizate în Hotărârea Guvernului RM nr. 731 din 19

octombrie 2015 au fost expuse evaluării externe în baza Metodologiei de evaluare a

2

programelor de formare profesională în domeniul general de studiu Drept, aprobată

prin ordinul Ministerului Educației nr. 956 din 07 octombrie 2013, fapt menționat în

Raportul de acreditare, întocmit de Agenția Română de Asigurare a Calității în

Învățământul Superior.

Invocă că, Metodologia enunțată nu a fost elaborată de către Agenția

Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional și nu a fost aprobată

de Guvern, după cum prevede Codul educației, ci a fost aprobată prin ordinul

Ministerului Educației nr. 956 din 07 octombrie 2013.

Mai invocă că, această Metodologie, fiind un act administrativ cu caracter

normativ al unei autorități publice centrale de specialitate, urma să fie publicată în

Monitorul Oficial al RM, cerință legală, expres stipulată în art. 68 alin. (2) din Legea

nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor

autorități ale administrației publice centrale și locale, art. 1 alin. (1) și (3) din Legea

nr. 173 din 06 iulie 1994 privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor

oficiale și în pct. 6 al Metodologiei în cauză.

Menționează că, prin scrisoarea nr. 03/14-1192 din 01 decembrie 2014,

semnată de ministrul educației, a fost informat că, urmare a constatării unor

inadvertențe în timpul vizitei de evaluare externă, efectuată de experții ARACIS în

luna iunie 2014, conținutul și concluziile rapoartelor de evaluare, Ministerul

Educației a solicitat ARACIS corelarea acestora cu respectarea strictă a

metodologiei aprobate.

Susține că, la data de 24 decembrie 2014, prin circulara nr. 03/14-1257 din 27

decembrie 2014 (ceea ce trezește suspiciuni, deoarece la data de 24 decembrie 2014,

a primit o circulară cu o dată ulterioară), Ministerul Educației i-a remis spre

informare și examinare raportul de evaluare externă a programului de formare

profesională în domeniul general Drept, realizat de ARACIS, iar la data de 31

decembrie 2014, prin circulara nr. 03/14-1271, a fost anunțat despre faptul că, prin

circulara nr. 03/14-1257 din 27 decembrie 2014, Ministerul Educației a remis pentru

comentarii și observații primul raport de evaluare externă.

Afirmă că, ambele circulare fac referință la același raport din 18 decembrie

2014, aprobat în baza vizitei din 08 aprilie 2014, numindu-l o dată raport, iar altă

dată – primul raport.

Relevă că, conform raportului ARACIS, la data de 18 decembrie 2014,

Consiliul ARACIS în ședință a discutat și aprobat noua evaluare în urma vizitei din

08 decembrie 2014, cu propunerea de neacreditare a programului de studii

universitare de licență Drept.

Invocă că, propunerea de neacreditare a programului de studii universitare de

licență Drept a Institutului Nistrean de Economie și Drept este neconformă cu

Metodologia de evaluare a programelor de formare profesională în domeniul general

de studii Drept, deoarece ultima conțin o prevedere concretă și exhaustivă cu privire

la condițiile de neacreditare (pct. 4.2.3.).

Solicită anularea Hotărârii Guvernului RM nr. 731 din 19 octombrie 2015 cu

privire la acreditarea organizării și retragerea dreptului de organizare a programelor

3

de studii superioare de licență (ciclul I) în domeniul Drept în instituțiile de

învățământ superior din Republica Moldova și declararea ca fiind nule rezultatele

evaluării externe a Institutului Nistrean de Economie și Drept, realizate de Agenția

Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20 mai 2016 acțiunea

a fost respinsă ca fiind nefondată.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, Raportul de acreditare

a fost întocmit de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul

Superior, instituție desemnată prin licitație internațională, or, la acea etapă în

Republica Moldova nu exista de facto un organ cu competențe similare. Efectuarea

acreditării de către o instituție internațională este conformă Codului educației.

Totodată, prima instanță a reținut că, propunerea făcută prin Raportul de

acreditare, întocmit de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul

Superior este conformă Metodologiei de evaluare a programelor de formare

profesională în domeniul general de studiu Drept, anexa nr. 2 la ordinul ministerului

educației nr. 200 din 19 martie 2014, iar altă oportunitate nu era posibilă.

Prima instanță a considerat neîntemeiată pretenția reclamantului cu privire la

declararea nulității rezultatelor evaluării externe a Institutului Nistrean de Economie

și Drept, realizate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul

Superior, deoarece evaluarea a fost efectuată în conformitate cu Metodologia de

evaluare externă a programelor de studii în specialitatea Drept, aprobată prin ordinul

Ministerului Educației nr. 956 din 07 octombrie 2013 și modificată prin ordinul

Ministerului Educației nr. 200 din 19 martie 2014, or, la Domeniul „B. Planificarea,

realizarea și rezultatele Programului de studii”, Institutul Nistrean de Economie și

Drept a acumulat doar 28,5 puncte din cele 30 necesare, conform pct. 4.2.1 al

Metodologiei.

De asemenea, prima instanță a considerat că, la emiterea Hotărârii nr. 731 din

19 octombrie 2015 cu privire la acreditarea organizării și retragerea dreptului de

organizare a programelor de studii superioare de licență (ciclul I) în domeniul Drept

în instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova, Guvernul RM a

respectat prevederile legale, iar careva temeiuri prevăzute exhaustiv la art. 26 din

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 de anulare a actului

administrativ nu au fost constatate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de către Institutul Nistrean de Economie și Drept și menținută

hotărârea primei instanțe.

La data de 27 februarie 2017, reprezentantul Institutului Nistrean de

Economie și Drept, avocatul Natalia Culea-Reul a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii.

4

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele judecătorești au

încălcat și aplicat eronat normele de drept material și normele de drept procedural.

Menționează că, instanțele judecătorești nu au dat apreciere actelor anexate la

materialele dosarului, precum și argumentelor invocate de către recurent.

Susține că, instanțele judecătorești nu au luat în considerare faptul că,

Metodologia de evaluare a programelor de formare profesională în domeniul general

de studii Drept nu a fost elaborată de Agenția Națională de Asigurare a Calității în

Învățământul Profesional și nu a fost aprobată de Guvern, după cum prevede Codul

educației, ci a fost aprobată prin ordinul Ministrului Educației nr. 956 din 07

octombrie 2013.

Afirmă că, această Metodologie, fiind un act administrativ cu caracter

normativ al unei autorități publice centrale de specialitate, urma să fie publicată în

Monitorul Oficial al RM, cerință legală, expres stipulată în art. 68 alin. (2) din Legea

nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor

autorități ale administrației publice centrale și locale, art. 1 alin. (1) și (3) din Legea

nr. 173 din 06 iulie 1994 privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor

oficiale și în pct. 6 al Metodologiei în cauză.

Prin referințele depuse la data de 18 aprilie 2017 și 19 aprilie 2017 Guvernul

RM și Ministerul Educației au solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei ilegale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de

apel la data de 28 decembrie 2016 și la data de 27 februarie 2017, reprezentantul

acestuia, avocatul Natalia Culeac-Reul a depus cererea de recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

5

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

Institutului Nistrean de Economie și Drept, avocatul Natalia Culea-Reul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către reprezentantul Institutului Nistrean de Economie și Drept, avocatul

Natalia Culea-Reul, asemenea aspecte nu se regăsesc.

6

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul reprezentantului Institutului Nistrean de Economie și Drept,

avocatul Natalia Culea-Reul ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2),

art.433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul reprezentantul Institutului Nistrean de Economie și Drept, avocatul

Natalia Culea-Reul se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

7