2rh-96/17 — repararea prejudiciului moral

prima instanță:A.Rusu

(Judecătoria Edineț) dosarul nr.2rh-96/17

instanța de apel: A.Gheorghieș, A.Albu, A.Toderaș

(Curtea de Apel Bălți)

instanța de recurs: Iu.Sîrcu, M.Pitic, Iu.Bejenaru

Î N C H E I E R E

26 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire declarată de către Jurcov Anatolii,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jurcov Anatolii

împotriva lui Țîmbalari Iurie cu privire la încasarea prejudiciului moral,

împotriva decizie Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin

care s-a respins recursul declarat de către Jurcov Anatolii,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2016 Jurcov Anatolii a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Țîmbalari Iurie cu privire la încasarea prejudiciului moral în

sumă de 10 000 euro pentru încălcarea drepturilor și intereselor legale, pentru

discriminare pe motivul necunoașterii limbii.

În motivarea acțiunii Jurcov Anatolii a indicat că, de către judecătorul

Țîmbalari Iurie i-au fost încălcate drepturile și interesele legale ale reclamantului.

Încălcarea a constat în faptul că de către reclamant a fost primită încheierea din 10

februarie 2016 în limba pe care nu o posedă. Mai invocă, că este de naționalitate

rus și limba pe care o cunoaște este rusa.

A indicat că nu îi este clar ce este scris în încheierea din 10 februarie 2016,

considerînd că pîrîtul a încălcat drepturile și interesele sale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț din 10 iunie 2016 acțiunea a fost respinsă.

S-a scutit Jurcov Anatolii de achitarea taxei de stat în sumă de 100 lei.

La 23 iunie 2016, Jurcov Anatolii a declarat apel împotriva hotărîrii primei

instanțe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 11 august 2016, nu s-a dat curs

cererii de apel declarată de către Jurcov Anatolii și i-a fost acordat apelantului

termen până la 30 august 2016, ora 09.00 pentru prezentarea cererii de apel

motivate și dovada de plată a taxei de stat în mărime de 75 lei și i s-a explicat că

dacă nu îndeplinește în termen indicațiile din încheierea dată cererea de apel nu va

fi considerată depusă și împreună cu toate actele va fi restituită.

Conform certificatului din 26 august 2016 pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui Jurcov Anatolii împotriva lui Țîmbalari Iurie cu privire la

încasarea prejudiciului moral s-a amînat pentru data de 13 septembrie 2016, ora

2

09.00, deoarece potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1088 din 24.08.2016,

ziua de 30 august 2016 a fost declarată zi de odihnă.

La 02 septembrie 2016 și la 12 septembrie 2016 Jurcov Anatolii, a declarat

recurs împotriva încheierii instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea

încheierii instanței de apel în partea ce ține de plata taxei de stat cu emiterea unei

noi decizii de scutire de la plata taxei de stat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 s-a respins

recursul declarat de către Jurcov Anatolii, fiind menținută încheierea Curții de

Apel Bălți din 11 august 2016.

La 22 noiembrie 2016 Jurcov Anatolii a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei Curții

Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, cu emiterea unei noi decizii privind

scutirea de la plata taxei de stat.

Ca temei pentru declararea cererii de revizuire, Jurcov Anatolii a invocat

prevederile art. 449 lit. b) CPC.

Invocă că instanța de recurs incorect a constatat circumstanțele cauzei și

anume au fost încălcate prevederile art.21 din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu

privire la asigurarea egalității, care prevede că persoanele care înaintează o acțiune

în instanța de judecată privind fapte de discriminare se scutesc de la plata taxei de

stat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.451 alin.(1) CPC cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărîrilor irevocabile,

poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părți.

De aceea legea stabilește o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a

revizuirii. Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC și în cazul în care se cunoșteau ar

fi influențat asupra soluției date de instanța de recurs.

Jurcov Anatolii ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate este important de înțeles că

circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării

hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică

să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

3

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) CPC, vorbește despre circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior petiționarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei

prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru

admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute

aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca

revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se

cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le

cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult,

revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest

temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării

hotărîrii, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării

unui atare temei.

Așadar, avînd în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că drept temei de revizuire s-a invocat faptul că au fost

încălcate prevederile art.21 din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la

asigurarea egalității, care prevede că persoanele care înaintează o acțiune în

instanța de judecată privind fapte de discriminare se scutesc de la plata taxei de

stat.

Instanța de recurs accentuează că argumentele invocate de Jurcov Anatolii în

cererea de revizuire sunt irelevante speței, nu întrunesc calitatea circumstanțelor

sau înscrisurilor probatoare noi care nu i-au fost cunoscute anterior.

Or, una din condițiile esențiale de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării

hotărîrii, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărîrii.

4

Prin urmare, revizuirea nu poate fi exercitată pentru motive care privesc

greșeli de judecată, cum ar fi aprecierea greșită a probelor, omisiunea analizării

unor probe ori interpretarea greșită a unor dispoziții legale.

Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să

corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce acela

prezentat nu are putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată

ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ conchide că Jurcov Anatolii în cererea de revizuire nu a invocat nici

un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate

solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări ce țin de fondul

cauzei.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un

apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași

chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este

justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

5

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Jurcov Anatolii împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie

2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jurcov Anatolii

împotriva lui Țîmbalari Iurie cu privire la încasarea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru