2rh-96/17 — repararea prejudiciului moral

prima instanță:A.Rusu (Judecătoria Edineț) dosarul nr.2rh-96/17 instanța de apel: A.Gheorghieș, A.Albu, A.Toderaș (Curtea de Apel Bălți) instanța de recurs: Iu.Sîrcu, M.Pitic, Iu.Bejenaru Î N C H E I E R E 26 aprilie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând cererea de revizuire declarată de către Jurcov Anatolii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jurcov Anatolii împotriva lui Țîmbalari Iurie cu privire la încasarea prejudiciului moral, împotriva decizie Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin care s-a respins recursul declarat de către Jurcov Anatolii, c o n s t a t ă: La 19 februarie 2016 Jurcov Anatolii a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Țîmbalari Iurie cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 euro pentru încălcarea drepturilor și intereselor legale, pentru discriminare pe motivul necunoașterii limbii.

În motivarea acțiunii Jurcov Anatolii a indicat că, de către judecătorul Țîmbalari Iurie i-au fost încălcate drepturile și interesele legale ale reclamantului. Încălcarea a constat în faptul că de către reclamant a fost primită încheierea din 10 februarie 2016 în limba pe care nu o posedă. Mai invocă, că este de naționalitate rus și limba pe care o cunoaște este rusa. A indicat că nu îi este clar ce este scris în încheierea din 10 februarie 2016, considerînd că pîrîtul a încălcat drepturile și interesele sale. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț din 10 iunie 2016 acțiunea a fost respinsă. S-a scutit Jurcov Anatolii de achitarea taxei de stat în sumă de 100 lei. La 23 iunie 2016, Jurcov Anatolii a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 11 august 2016, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de către Jurcov Anatolii și i-a fost acordat apelantului termen până la 30 august 2016, ora 09.00 pentru prezentarea cererii de apel motivate și dovada de plată a taxei de stat în mărime de 75 lei și i s-a explicat că dacă nu îndeplinește în termen indicațiile din încheierea dată cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate actele va fi restituită. Conform certificatului din 26 august 2016 pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jurcov Anatolii împotriva lui Țîmbalari Iurie cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a amînat pentru data de 13 septembrie 2016, ora 2 09.00, deoarece potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1088 din 24.08.2016, ziua de 30 august 2016 a fost declarată zi de odihnă.

La 02 septembrie 2016 și la 12 septembrie 2016 Jurcov Anatolii, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel în partea ce ține de plata taxei de stat cu emiterea unei noi decizii de scutire de la plata taxei de stat. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 s-a respins recursul declarat de către Jurcov Anatolii, fiind menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 11 august 2016. La 22 noiembrie 2016 Jurcov Anatolii a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, cu emiterea unei noi decizii privind scutirea de la plata taxei de stat.

Ca temei pentru declararea cererii de revizuire, Jurcov Anatolii a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. Invocă că instanța de recurs incorect a constatat circumstanțele cauzei și anume au fost încălcate prevederile art.21 din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, care prevede că persoanele care înaintează o acțiune în instanța de judecată privind fapte de discriminare se scutesc de la plata taxei de stat. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.451 alin.(1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărîrilor irevocabile, poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părți. De aceea legea stabilește o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii. Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC și în cazul în care se cunoșteau ar fi influențat asupra soluției date de instanța de recurs. Jurcov Anatolii ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

3 Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) CPC, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, avînd în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire. În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că drept temei de revizuire s-a invocat faptul că au fost încălcate prevederile art.21 din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, care prevede că persoanele care înaintează o acțiune în instanța de judecată privind fapte de discriminare se scutesc de la plata taxei de stat. Instanța de recurs accentuează că argumentele invocate de Jurcov Anatolii în cererea de revizuire sunt irelevante speței, nu întrunesc calitatea circumstanțelor sau înscrisurilor probatoare noi care nu i-au fost cunoscute anterior.

Or, una din condițiile esențiale de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărîrii. 4 Prin urmare, revizuirea nu poate fi exercitată pentru motive care privesc greșeli de judecată, cum ar fi aprecierea greșită a probelor, omisiunea analizării unor probe ori interpretarea greșită a unor dispoziții legale. Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce acela prezentat nu are putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide că Jurcov Anatolii în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări ce țin de fondul cauzei.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: 5 Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Jurcov Anatolii împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jurcov Anatolii împotriva lui Țîmbalari Iurie cu privire la încasarea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru