2ra-659/17 — cu privire la anularea parțială a ordinului, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: V. Puica dosarul nr. 2ra-659/17

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, N. Cernat

ÎNCHEIERE

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Palii

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a

ordinului, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de către Veaceslav Palii și menținută hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016, prin care acțiunea a

fost respinsă ca fiind depusă tardiv

constată:

La 25 mai 2016, Veaceslav Palii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a

ordinului, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 08 februarie 2016, Serviciul Vamal al

Republicii Moldova, în legătură cu acțiunile săvârșite la 02 octombrie 2015, a emis

în privința lui ordinul sub nr. 82-p prin care a fost sancționat cu mustrare pentru

încălcarea prevederilor pct. 7 lit. a), b), c), d) și e) Cod de conduită a

colaboratorului vamal.

Indică că abia după solicitare, Serviciul Vamal al Republicii Moldova la data

de 18 februarie 2016, i-a expediat copia ordinului nr. 82-p din 08 februarie 2016.

Explică că tura lui de muncă la data de 02 octombrie 2015 a luat sfârșit la

ora 20:00, iar conform faptelor invocate în ordinul contestat se atestă că ora de pe

camerele de înregistrare video are o eroare de aproximativ 4 minute. Astfel,

consideră că în cadrul controlului de serviciu nu s-a luat în considerație că

programul lui de muncă a luat sfârșit la ora 20:00, iar cazul se presupune că a avut

loc la ora 19:57, deci în timp ce Maxim Colța și Grigori Ceaclei preluau schimbul

de la dânsul și A. Zmuncilă.

1

La fel, invocă că Comisia de Disciplină a Serviciului Vamal nu a adus

careva argumente care ar demonstra că dânsul după orele 20:00 la data de

02 octombrie 2015 nu era în drept să exercite anumite atribuții de serviciu după ce

a predat schimbul către Maxim Colța și Grigori Ceaglei.

Consideră că acțiunile Serviciului Vamal al Republicii Moldova vin în

contradicție cu prevederile art. 5 lit. a), d), e), 6, 355 alin. (1) lit. b), (3), (4) din

Codul muncii.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 1150 din

20 iulie 2000 privind serviciul în organele vamale, Codul de conduită a

colaboratorului vamal aprobat prin Hotărârea Guvernului cu nr. 456 din 27 iulie

2009 și Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură

Solicită admiterea acțiunii, anularea parțială a ordinului nr. 82-p din

08 februarie 2015 în partea ce ține de dânsul, prin constatarea lipsei în acțiunile lui

a careva abateri disciplinare, încasarea din contul Serviciului Vamal al Republicii

Moldova în beneficiul lui a prejudiciului moral în mărime de 30000 lei și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016,

acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 27 ianuarie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Veaceslav Palii,

reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral ca fiind

întemeiată sau să se dispună remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe considerându-le ilegale și neîntemeiate.

Indică că au fost eronat apreciate circumstanțele referitoare la omiterea

termenului de prescripție.

Remarcă că din materialele cauzei se atestă doar data remiterii copiei

ordinului către dânsul, însă careva înscrisuri unde să fie data și semnătura lui nu

există, precum și nu există semnătura lui pe ordinul contestat.

Susține că instanța în ședința de judecată i-a limitat dreptul de a prezenta

probe și de a avea acces la înscrisurile probatorii deținute numai de reprezentantul

Serviciului Vamal al Republicii Moldova, prin ce a încălcat dispozițiile

art. 25 alin. (1), 26 alin. (1), (4), 27 alin. (1) CPC.

Totodată, subliniază că instanța de apel greșit a interpretat și aplicat

dispozițiile art. 386, 388 alin. (1) lit. b) CPC, or hotărârea instanței de fond urma a

fi casată ca consecință a faptului că circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii, pe care prima instanță le consideră constatate nu au fost dovedite cu probe

veridice și suficiente, iar procedura de citare a fost încălcată.

La 28 martie 2017, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a depus referință,

prin care a solicitat de a considera recursul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat

2

de către avocatul Ștefan Balmuș ca inadmisibil, iar în cazul în care va fi declarat

admisibil respingerea cererii de recurs drept neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 22 decembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 92), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Veaceslav Palii,

reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

3

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan

Balmuș ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan

Balmuș se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

4