2ra-659/17 — cu privire la anularea parțială a ordinului, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: V. Puica dosarul nr. 2ra-659/17 instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, N. Cernat ÎNCHEIERE 12 aprilie 2017 mun. Chișinău Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Palii împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a ordinului, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Veaceslav Palii și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 23 septembrie 2016, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv constată: La 25 mai 2016, Veaceslav Palii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a ordinului, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a invocat că la 08 februarie 2016, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în legătură cu acțiunile săvârșite la 02 octombrie 2015, a emis în privința lui ordinul sub nr. 82-p prin care a fost sancționat cu mustrare pentru încălcarea prevederilor pct. 7 lit. a), b), c), d) și e) Cod de conduită a colaboratorului vamal.

Indică că abia după solicitare, Serviciul Vamal al Republicii Moldova la data de 18 februarie 2016, i-a expediat copia ordinului nr. 82-p din 08 februarie 2016. Explică că tura lui de muncă la data de 02 octombrie 2015 a luat sfârșit la ora 20:00, iar conform faptelor invocate în ordinul contestat se atestă că ora de pe camerele de înregistrare video are o eroare de aproximativ 4 minute. Astfel, consideră că în cadrul controlului de serviciu nu s-a luat în considerație că programul lui de muncă a luat sfârșit la ora 20:00, iar cazul se presupune că a avut loc la ora 19:57, deci în timp ce Maxim Colța și Grigori Ceaclei preluau schimbul de la dânsul și A. Zmuncilă. 1 La fel, invocă că Comisia de Disciplină a Serviciului Vamal nu a adus careva argumente care ar demonstra că dânsul după orele 20:00 la data de 02 octombrie 2015 nu era în drept să exercite anumite atribuții de serviciu după ce a predat schimbul către Maxim Colța și Grigori Ceaglei.

Consideră că acțiunile Serviciului Vamal al Republicii Moldova vin în contradicție cu prevederile art. 5 lit. a), d), e), 6, 355 alin. (1) lit. b), (3), (4) din Codul muncii. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 1150 din 20 iulie 2000 privind serviciul în organele vamale, Codul de conduită a colaboratorului vamal aprobat prin Hotărârea Guvernului cu nr. 456 din 27 iulie 2009 și Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură Solicită admiterea acțiunii, anularea parțială a ordinului nr. 82-p din 08 februarie 2015 în partea ce ține de dânsul, prin constatarea lipsei în acțiunile lui a careva abateri disciplinare, încasarea din contul Serviciului Vamal al Republicii Moldova în beneficiul lui a prejudiciului moral în mărime de 30000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, a fost respins apelul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș și menținută hotărârea primei instanțe. La 27 ianuarie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral ca fiind întemeiată sau să se dispună remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe considerându-le ilegale și neîntemeiate. Indică că au fost eronat apreciate circumstanțele referitoare la omiterea termenului de prescripție. Remarcă că din materialele cauzei se atestă doar data remiterii copiei ordinului către dânsul, însă careva înscrisuri unde să fie data și semnătura lui nu există, precum și nu există semnătura lui pe ordinul contestat. Susține că instanța în ședința de judecată i-a limitat dreptul de a prezenta probe și de a avea acces la înscrisurile probatorii deținute numai de reprezentantul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, prin ce a încălcat dispozițiile art. 25 alin. (1), 26 alin. (1), (4), 27 alin. (1) CPC.

Totodată, subliniază că instanța de apel greșit a interpretat și aplicat dispozițiile art. 386, 388 alin. (1) lit. b) CPC, or hotărârea instanței de fond urma a fi casată ca consecință a faptului că circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, pe care prima instanță le consideră constatate nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, iar procedura de citare a fost încălcată. La 28 martie 2017, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat 2 de către avocatul Ștefan Balmuș ca inadmisibil, iar în cazul în care va fi declarat admisibil respingerea cererii de recurs drept neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 22 decembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 92), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2016, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate 3 în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de Veaceslav Palii, reprezentat de către avocatul Ștefan Balmuș se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 4