2ra-717/17 — încasarea datoriei și cheltuielile de judecată

Dosarul nr. 2ra-717/17

Instanța de fond: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău – V. Burduh

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – D. Manole, I. Cotruță, A. Bostan

Î N C H E I E R E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecătorii Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către

S.A ,,Apă - Canal Chișinău” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de către S.A ,, Apă - Canal Chișinău” împotriva lui Ion Boșco cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 18 decembrie 2015 S.A ,,Apă-Canal Chișinău” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Boșco cu privire la încasarea sumei de 45 571, 24 lei, cu

titlu de datorie și cheltuielilor de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de

1 367, 14 lei (f.d.4).

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că în baza contractului/contului

personal nr. 1300340 a furnizat lui Ion Boșco servicii de alimentare cu apă și

recepționare a apelor uzate. Ion Boșco nu achita în termen serviciile prestate, astfel în

perioada august 2014 - martie 2015 s-a format o datorie în sumă de 45 571,24 lei. În

scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară la 18 iunie 2015 în adresa lui Ion

Boșco a fost expediată reclamația nr.11.5-08/87, care a rămas fără răspuns. În cadrul

ședinței de judecată reclamanta și-a concretizat pretențiile, indicând că suma de 45

571,24 lei constituie volumul de apă consumat fraudulos de către Ion Boșco prin

1

conectare neautorizată la apeduct cât și prin utilizarea echipamentului de măsurare

defect.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 11 mai 2016 a fost admisă

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către S.A ,,Apă –Canal Chișinău”

(f.d. 71, 78-81).

S-a încasat de la Ion Boșco în beneficiul S.A ,,Apă - Canal Chișinău” suma de

741,52 lei, cu titlu de datorie pentru serviciile de alimentare cu apă și recepționare a

apelor uzate pentru perioada 26 februarie 2015 – 23 martie 2015, cheltuielile de

judecată în mărime de 270 lei, în total suma de 1 011,52 lei. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, S.A ,,Apă - Canal Chișinău ” a

declarat apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 11

mai 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 83-84, 95-98).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016 s-a respins apelul

declarat de S.A ,,Apă - Canal Chișinău”, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Ciocana

mun. Chișinău din 11 mai 2016 (f.d. 118, 119 – 128).

În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat, că obligația lui Ion Boșco

de a plăti consumul calculat de SA ,,Apă - Canal Chișinău” survine doar în cazul în

care furnizorul va dovedi prin probe pertinente și admisibile în temeiul art. 121 și

art.122 CPC că intimatul a admis încălcarea imputată, în cazul dat conectarea

neautorizată la rețeaua de furnizare a apei. SA ,,Apă - Canal Chișinău” nu a prezentat

careva înscrisuri, care ar dovedi cert și fără dubii că faptele descrise în actul inspectării

stării evidenței și folosirii apei din 21 august 2014 corespunde realității. Mai mult ca

atât, actul dat este un act unilateral, fiind semnat doar de reprezentantul SA ,,Apă -

Canal Chișinău” și nu poate fi admis în calitate de probă. Astfel actul dat nu poate fi

imputat lui Ion Boșco și , respectiv, nu generează careva obligații.

La 13 februarie 2017 S.A ,,Apă - Canal Chișinău”a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, solicitând casarea hotărârilor

judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral (f.d. 133-

136).

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material.

La 07 aprilie 2017 avocatul Diana Dulgheru, în interesele lui Ion Boșco a depus

referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului cu menținerea în

vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și încasarea în

beneficiul lui Ion Boșco a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea acțiuni în

mărime de 1000 lei (f.d.143-145)

2

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

01 noiembrie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 08

noiembrie 2016. Potrivit copiei scrisorii anexate la dosar SA ,,Apă - Canal Chișinău”

la 19 decembrie 2016 a recepționat decizia din 01 noiembrie 2016 (f.d.137).

În aceste circumstanțe recursul depus la data de 13 februarie 2017 este depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SA ,,Apă

- Canal Chișinău” este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs,completul Colegiului atestă, că

SA ,,Apă - Canal Chișinău” indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele

cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele

de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

3

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și

4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat

de către SA ,,Apă - Canal Chișinău” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către SA ,,Apă - Canal Chișinău” inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, completul

Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SA ,,Apă - Canal Chișinău”

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016 în pricina civilă la

acțiunea depusă de S.A ,, Apă - Canal Chișinău” împotriva lui Ion Boșco cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului , judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4