2ra-675/17 — încasarea datoriei

prima instanță: O. Cernei dosarul nr.2ra-675/17 (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 12 aprilie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Aureliu, Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14, intervenient accesoriu Societatea pe acțiuni „Termoelectrica” împotriva lui Stasiev Aureliu, Stasieva Olga, Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Aureliu și cererea de alăturare la apel a lui Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 16 iulie 2015 și emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 13 mai 2014, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Stasiev Aureliu, Stasieva Olga, Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, odată cu deschiderea contului personal, locatarul vizat a acceptat prestarea serviciilor de către reclamant ÎMGFL- 14, fapt ce se confirmă prin achitarea bonurilor de plată, mai mult ca atât, locatarul nu a contestat bonurile de plată pentru serviciile prestate.

Pârâții nu au achitat serviciile prestate, iar datoria formată la data de 01 decembrie 2014 constituie suma de 3341,30 lei pentru energia termică. Reclamantul solicită încasarea de la pârâți în beneficiul său a datoriei în sumă de 3341,30 lei și a taxei de stat în sumă de 270 lei. 1 Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 iulie 2015, acțiunea Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.14 mun. Chișinău a fost admisă integral și s-a încasat în mod solidar la Stasiev Aureliu Vladimir, Stasieva Olga Iuri, Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Iuri Aureliu și Stasieva Anastasia în beneficiul ÎMGFL-14, suma de 3341,30 lei cu titlu de datorie și suma de 270 lei cu titlu de taxa de stat, în total suma de 3611,30 lei.

Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la data de 10 august 2015, în termen, Stasieva Anastasia și Stasiev Aureliu au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mim. Chișinău din 16 iulie 2015, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.14 mun. Chișinău să fie respinsă. La data de 05 mai 2016, Stasieva Anastasia și Stasiev Iuri au depus cerere de alăturare la apelul declarat de către Stasieva Anastasia și Stasiev Aureliu, prin care au susținut temeiule de fapt și de drept a apelului declarat și au solicitat admiterea lui în sensul declarat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 a fost admisă cererea de apel declarată de Stasieva Anastasia, Stasiev Aureliu și cererea de alăturare la apel a lui Stasiev Anastasia și Stasiev Iurii, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 16 iulie 2015 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. A fost încasat în mod solidar de la Stasiev Aureliu Vladimir, Stasiev Olga Iuri, Stasieva Anastasia în beneficiul ÎMGFL nr. 14 datoria în sumă de 2324,72 lei și taxa de stat achitată, proporțional acțiunii admise, în sumă de 162 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că ÎMGFL nr. 14 a depus acțiune în judecată prin care a pretins încasarea sumei de 3341,30 lei datoria pentru energia termică furnizată pe perioada noiembrie 2001 -01 decembrie 2014. În temeiul art. 267, 271 și 272 alin. (1), (2) Codul civil instanța de apel a reiterat că reclamanta ÎMGFL nr. 14 este în drept de a solicita doar încasarea datoriei pentru perioada 13 mai 2012 -13 mai 2015, dat fiind faptul că datoria pînă la 13 mai 2012 a fost prescrisă, fapt invocat în ședința instanței de apel și de Stasiev Aureliu, Stasieva Olga, Stasieva Anastasia, Stasiev Iuri, Stasieva Anastasia. Astfel, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a aplicat prescripția pentru datoria formată la plata agentului termic până la data de 13 mai 2012 și a stabilit restanța la serviciile comunale, care urmează a fi încasată în sumă de 2324,72 lei.

Totodată, instanța de apel a stabilit că apartamentul pârâților este debranșat de la sistemul centralizat de încălzire, însă conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, chiar în cazul deconectării integrale a apartamentului, pârâții nu sunt scutiți de obligații de plată în mărime stabilită de actul normativ precizat. 2 Prin urmare, instanța de apel a admis parțial pretenția ÎMGFL nr.14 cu privire la încasarea datoriei și anume a sumei de 2324,72 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca tardivă.

La data de 20 septembrie 2016, Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Aureliu, Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. Recurenții, Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Aureliu, Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu, în motivarea recursului și-au exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel deoarece, aceasta la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea, aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentare ale omului.

Menționează că concluziile instanței de apel sunt neîntemeiate, deoarece serviciile de aprovizionare cu energie termică nu au fost comandate de către membrii familiei Stasiev, care nu au acceptat și nu au beneficiat de serviciile de aprovizionare cu energie termică, deoarece apartamentul lor este debranșat de la energia termică centralizată, iar locurile de uz comun din blocul de locuit nr. 18 din str. Rahmaninov nu se încălzesc. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 16 iunie 2016, iar copia deciziei motivate a instanței de apel a fost expediată părților prin intermediul întreprinderii „Poșta Moldovei” la 18 iulie 2016 și deoarece lipsesc date despre recepționarea deciziei de către recurent, instanța de recurs consideră că recursul depus la 20 septembrie 2016 este depus în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Stasieva 3 Anastasia Fiodor, Stasiev Aureliu, Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Mai mult, argumentele recursului se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Concluzionează instanța de recurs că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de recurent în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devaluează exclusiv circumstanțe de drept a pricinii. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține și jurisprudența CEDO fosta Comisie a arătat că „art.

6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Aureliu, Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Stasieva Anastasia Fiodor, Stasiev Aureliu, Stasiev Iurii și Stasieva Anastasia Aureliu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4