2ra-2749/16 — încasarea sumei

prima instanță – L. Pruteanu dosarul nr. 2ra-2749/16

instanța de apel – N. Vascan, V. Negru, E. Fistican

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Stanilî Sergiu și Carpovici Maria,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale

de Gestionare a Fondului Locativ- 14 împotriva lui Stanilî Sergiu și Carpovici Maria,

intervenient accesoriu SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” cu privire la

încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Stanilî Sergiu și Carpovici Maria și s-a menținut hotărîrea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 septembrie 2015

c o n s t a t ă

La 13 mai 2015 Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ-

14 (ÎMGFL-14) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Stanilî Sergiu și

Carpovici Maria, intervenient accesoriu SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2”

cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contului personal deschis

la ÎMGFL-14 pe numele pîrîtului, Stanilî Sergiu, S.A. „Termocom”, în procedura

falimentului, a livrat energie termică.

Stanilî Sergiu și Carpovici Maria nu au achitat serviciile prestate și astfel, la

data de 01 decembrie 2014, datoria acestora față de reclamant constituia suma de

12195, 17 lei.

1

Cere reclamantul încasarea în mod solidar de la Stanilî Sergiu și Carpovici

Maria a datoriei pentru energia termică în sumă de 12195, 17 lei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 septembrie 2015 s-

a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală

de Gestionare a Fondului Locativ-14, s-a încasat în mod solidar de la Stanilî Sergiu și

Carpovici Maria în beneficiul ÎMGFL-14 datoria, cheltuielile de judecată și taxa de

stat achitată la înaintarea acțiunii în sumă de 365,85 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, a fost respins apelul

declarat de Stanilî Sergiu și Carpovici Maria și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 10 septembrie 2015

La 11 iulie 2016, Stanilî Sergiu și Carpovici Maria au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor

judecătorești și remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului au invocat că, instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și a încălcat normele de drept material.

Recurenții reiterează că instanța urma să i-a în considerație faptul că datoriile

pretinse de ÎMGFL-14 constituie suma de 12 195 lei și cheltuielile de judecată în

mărime de 365,85 lei și că anterior a fost achitată preventiv de către proprietar suma

de 13 133,21 lei, cu 1000 de lei mai mult, pentru energia termică ce nu a fost livrată

în apartamentul nr. 34, str. Drumul Crucii 98, mun. Chișinău.

Astfel, susțin recurenții că gestionarul fondului de locuințe ÎMGFL 14, în

conformitate cu statutul său este obligată să țină evidența locatarilor și să dețină pentru

fiecare locatar fișa personală în care să includă datele referitor la locatari și serviciile

prestate.

Or, în apartamentul nr. 34 din municipiul Chișinău, str. Drumul Crucii 98,

energia termică nu este livrată corespunzător, temperatura în apartament fiind de 16

C0, ceea ce nu corespunde normelor.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

2

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stanilî Sergiu și Carpovici Maria

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de Stanilî Sergiu și Carpovici Maria, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Stanilî Sergiu și Carpovici Maria ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Stanilî Sergiu și Carpovici Maria se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul /semnătura/ Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii /semnătura/ Ion Druță

/semnătura/ Galina Stratulat

Copia corespunde originalului Galina Stratulat

3