2ra-573/17 — repararea prejudiciului material șli moral, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

2ra-573/17 — repararea prejudiciului material șli moral, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.2ra-573/17

Instanța de fond: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău – C. Guzun

Instanța de apel: CA Chișinău – Iu. Cimpoi, N. Simciuc, V. Pruteanu

D E C I Z I E

07 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței Iulia Sîrcu,

judecători Sveatoslav Moldovan, Ion Druță,

Mariana Pitic, Maria Ghervas,

examinând recursul declarat de către Dmitrii Pedureț,

în pricina civilă la acțiunea lui Dmitrii Pedureț împotriva lui Tudor Uncu

privind repararea prejudiciului material și moral, încasarea dobânzii de întârziere,

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 08 decembrie 2016,

C O N S T A T Ă:

Dmitrii Pedureț la data de 08 octombrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva lui Tudor Uncu, prin care a solicitat încasarea sumei de 1400

euro, a dobânzii de întârziere în mărime de 436,90 euro, cheltuielilor de judecată în

mărime de 4000 lei cu titlul de servicii pentru asistența juridică, cheltuielile cu titlul

de taxă de stat și repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei ( f.d. 3, 29-31).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 22 august 2014 în

urma unei înțelegeri cu Tudor Uncu a dat acestuia în folosință temporară generatorul

electric cu puterea de 6,5 Kw , la preț de 1400 euro. Ultimul i-a eliberat o recipisă,

prin care s-a obligat să restituie generatorul la data de 26 august 2014.

După expirarea termenului de restituire a generatorului indicat în recipisă

Tudor Uncu l-a informat că generatorul nu mai există și s-a obligat să restituie

echivalentul bănesc stabilit de comun acord la suma de 1400 euro.

Tudor Uncu la 13 august 2015 a fost somat în scris să restituie contrvaloarea

bunului, fapt confirmat prin avizul de recepție a somației, dar la somație nu a

reacționat , bunul sau contrvaloarea acestuia nu a fost restituită , motiv pentru care a

fost nevoit să sesizeze instanța de judecată, solicitând admiterea acțiunii. Consideră

că pretenției respective îi sunt aplicabile dobânzile de întârziere,calculul cărora

constituie suma de 436,90 euro.

1

A mai menționat că în această perioadă a fost lipsit de bunul ce-i aparține cu

drept de proprietate, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral,estimat la suma de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din data de 15 iulie 2016 s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Dmitrii Pedureț ca fiind

neîntemeiată ( f.d. 50, 54-55).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 09 august 2016

Dmitrii Pedureț a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei hotărâri noi privind admiterea

acțiunii ( f.d. 58-59, 69-74).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 08 decembrie 2016 s-a respins

apelul declarat de către Dmitrii Pedureț, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani

mun. Chișinău din data de 15 iulie 2016 ( f.d. 86,87-92).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 26 ianuarie 2017

Dmitrii Pedureț a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu emiterea unei hotărâri noi

privind admiterea acțiunii ( f.d. 96-101).

În motivarea recursului reclamantul a indicat că instanțele judecătorești nu au

aplicat legea care urma să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea, ceea ce a

generat pronunțarea unor hotărâri care sunt contradictorii circumstanțelor cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. 1 al CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 08 decembrie 2016.

În termen legal, la data de 26 ianuarie 2017 împotriva ambelor hotărâri a

declarat recurs Dimtrii Pedureț, criticându-le pentru nelegalitate, deoarece în mod

greșit s-a reținut lipsa de voință a creditorului la încheierea actului juridic cu Uncu

Tudor, atât timp cât creditorul deține originalul înscrisului prin care se confirmă

obligația debitorului.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului, un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea

copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii 3

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 29 martie 2017 a considerat recursul

admisibil fără a prejudicia fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul

din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat

admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva

deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

2

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Judecând recursul declarat de Dmitrii Pedureț pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este depus în termen, întemeiat și urmează a fi admis cu

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În speță, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține, că Dmitrii Pedureț s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată privind încasarea sumei de 1400 euro, ce constituie costul

generatorului cu capacitatea de 6,5 kw, ce-i aparține cu drept de proprietate și care a

fost dat în folosință temporară lui Tudor Uncu, care la data scadentă nu l-a restituit.

În probarea pretențiilor sale recurentul a prezentat instanțelor în original un înscris,

prin care Tudor Uncu confirmă obligația de a restitui generatorul, fără a indica cui

anume.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din data de 15 iulie 2016,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 08 decembrie 2016, s-a

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Instanțele au concluzionat, că înscrisul prezentat de Dmitrii Pedureț ca dovadă

a pretențiilor sale nu demonstrează existența raportului obligațional între Dmitrii

Pedureț și Tudor Uncu, ori din înscrisul prezentat nu rezultă cine este creditorul și

care este conținutul raportului obligațional.

Analizând probele din dosar cu raportarea lor la prevederile legii, Colegiul

constată concluzia instanțelor ierarhic inferioare ca fiind greșită.

Dmitrii Pedureț a formulat pretenții materiale față de Tudor Uncu, avănd la

bază un înscris efectuat pe copia buletinului de identitate nr.A02202101,eliberat de

oficiul 02 la 27.01.2012 titularului Uncu Tudor. Înscrisul conține următorul

conținut ”Eu Tudor Uncu cu date personale A02202101, am luat în chirie generator

cu putere 6.5 kw cu suma de vânzare 1400 euro(o mie patru sute) sub răspundere

personală. 22.08.2014. Mă oblig la 26.08.14 să-l întorc, pentru ce și mă semnez”.

Urmează semnătura și numărul de telefon mobil 067484090.

Înscrisul respectiv în original a fost prezentat instanței de judecată de către

Dmitrii Pedureț.(f.d.48)

Înscrisul respectiv corespunde cerințelor art. 210 alin. 2 Cod Civil, care

stipulează că în cazul în care, conform legii sau învoielii între părți, actul juridic

trebuie încheiat în scris, el poate fi încheiat atât prin întocmirea unui singur înscris,

semnat de părți, cât și printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme, altele

asemenea, semnate de partea care le-a expediat.

Faptul deținerii originalului înscrisului de către Dmitrii Pedureț demonstrează

calitatea lui de creditor în raportul cu Tudor Uncu până la proba contrarie.

3

Tudor Uncu, deși a fost somat de către Dmitrii Pedureț prin scrisoarea de la

06.08.15, recepționată de către acesta la 13.08.2015 (f.d.4) , a fost legal citat în

ședințele de judecată atât în instanța de fond cât și în instanța de apel (f.d.26,66), a

recepționat hotărârea primei instanțe (f.d.52), nu s-a prezentat nici la o ședință de

judecată, nu a depus vre-o referință privitor la litigiu, nu a combătut argumentul lui

Dmitrii Pedureț precum că anume el i-a predat generatorul și lui i-a fost eliberată

recipisa.

Din sensul recipisei rezultă că părțile au încheiat un contract de comodat,

Ori părțile pentru folosirea bunului nu au prevăzut vre-o plată. Obiectul

contractului este generatorul electric cu capacitatea de 6.5 kw la preț de 1400 euro

dat în folosință cu titlu gratuit lui Tudor Uncu, termenul contractului fiind de la 22

până la 26 august 2014, iar părțile autorul recipisei Tudor Uncu și deținătorul

recipisei Dmitrii Pedureț până la proba contrarie.

Conform art.859 Cod Civil prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu

titlu gratuit un bun în folosință celeilalte părți (comodatar), iar aceasta se obligă să

restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.

În fapt,Tudor Uncu nu și-a onorat obligația de a restitui bunul la data scadentă,

informându-l pe creditor că bunul este pierdut.

Potrivit art.862 Cod Civil (1) comodatarul trebuie să păstreze și să îngrijească

bunul cu diligența unui bun proprietar și să-l folosească numai în scopul stabilit în

contract sau determinat prin natura bunului.

(3) Comodatarul nu poate da bunul în folosință unor terți decât cu acordul

comodantului.

Conform art. 863 Cod Civil (1) dacă comodatarul nu-și îndeplinește obligațiile

stipulate la art.860, comodantul poate cere imediat restituirea bunului și reparația

prejudiciului cauzat.

(2) În caz de neexecutare a obligațiilor stipulate la art.860, comodatarul

răspunde și pentru cauza neimputabilă lui (cazul fortuit) dacă nu dovedește că

prejudiciul ar fi survenit chiar dacă el și-ar fi îndeplinit obligațiile. Această regulă se

aplică și în cazul în care comodatarul nu restituie bunul în termen.

Din sensul art. 864 Cod Civil rezultă că comodatarul este obligat să restituie, la

expirarea termenului contractului de comodat, bunul primit în folosință gratuită.

Articolul 865 Cod Civil stabilește că comodatarul nu are dreptul de retenție a

bunului pentru creanțele față de comodant, cu excepția creanțelor privind

cheltuielile extraordinare, necesare și urgente făcute pentru conservarea bunului

Fiindcă părțile inițial au stabilit în recipisă și valoarea de înlocuire a bunului

1400 euro, în situația când bunul este pierdut, comodatarul potrivit normelor sus

citate are obligația de a compensa comodantului valoarea bunului. Astfel de la

Tudor Uncu urmează să se încaseze în beneficiul lui Dmitrii Pedureț suma de 1400

euro convertiți în valută națională la data executării hotărârii.

Subsecvent acțiunii de recuperare a prejudiciului recurentul a mai formulat și

pretenția de încasare a dobânzii de întârziere în legătură cu nerestituirea la timp a

bunului în sumă de 436,90 euro,precum și compensarea prejudiciului moral,estimat

de reclamant la suma de 5000 lei.

4

Analizând acest capăt de pretenții, instanța de recurs le constată neîntemeiate,

ori ele nu rezultă din natura juridică a contractului încheiat între părți.

Dobânzile de întârziere conform art.619 Cod Civil sunt aplicabile obligațiilor

pecuniare.

La caz, Tudor Uncu prin recipisa din 22.08.2014 și-a asumat obligația de a

întoarce un bun și anume generatorul electric la data de 26 august 2014.

Conform art. 622 Cod Civil în cazul neexecutării de către debitor a obligației

de a preda un bun, creditorul are dreptul să ceară ca bunul să fie luat de la debitor și

să-i fie predat sieși ori să ceară plata despăgubirii.

Articolul 860 Cod Civil stabilește răspunderea comodantului.

(1) Comodantul poartă răspundere numai pentru intenție sau culpă gravă.

(2) În cazul în care comodantul nu execută obligația de a da bunul,

comodatarul poate cere doar repararea prejudiciului.

Astfel, situației din speță nu-i sunt aplicabile prevederile art.619 Cod Civil, dar

sunt aplicabile prevederile art. 662 și 860 Cod Civil.

Nici pretenția privind repararea prejudiciului moral nu este întemeiată

Temeiurile de reparație a prejudiciului moral sunt stabilite expres în lege.

Potrivit art. 1422 Cod Civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Recurentul nu a invocat nici un temei juridic, aplicabil speței în scopul

reparării prejudiciului moral. Prin urmare și pretenția respectivă urmează să fie

respinsă.

Referitor la cheltuielile de judecată, instanța de recurs reține prevederile art. 94

CPC, potrivit căruia instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă

acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile

de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional

părții respinse din pretențiile reclamantului.

La caz, s-a constatat că recurentul și-a angajat avocat, care i-a întocmit

cererea de chemare în judecată, i-a reprezentat interesele în instanța de fond și de

apel, a întocmit cererea de apel și cererea de recurs. Pentru aceste acțiuni

reclamantul a achitat avocatului suma de 4000 lei, fapt confirmat prin bonul de

plată seria EZ nr.467431 din 24.11.2015 f.d.44). Cheltuielile suportate de reclamant

pentru asistență juridică calificată în sumă de 4000 lei, fiind cheltuieli rezonabile și

realmente angajate, urmează să fie încasate de la intimat în beneficiul lui Dmitrii

Pedureț.

Tot odată, recurentul a suportat cheltuieli pentru achitarea taxei de stat:

1106,90 lei la depunerea cererii de chemare în judecată (ordin de încasare a

numerarului nr.113356204 din 16 septembrie 2015,f.d.2); 994 lei la depunerea

cererii de apel ( ordin de încasare nr.3VHR4100, din 2 noiembrie 2016, f.d.67); 805

5

lei la depunerea cererii de recurs( ordin de încasare a numerarului nr.9RHB-6100

din 25 ianuarie 2017, f.d.95)

În legătură că acțiunea se admite parțial, și cheltuielile privind taxa de stat

urmează să fie recuperate parțial în limita pretențiilor admise: 924 lei pentru prima

instant,693 lei pentru instanța de apel, 462 lei pentru instanța de recurs, în total 2079

lei

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță și

instanța de apel au stabilit circumstanțele pricinii, că nu este necesară verificarea

suplimentară și administrarea de noi dovezi, însă au apreciat arbitrar probele

administrate și au aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de Dmitrii Pedureț, de a casa decizia Curții de Apel

Chișinău din 09 noiembrie 2016 și hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din

25 mai 2016 și de a emite o nouă hotărâre de admitere acțiunii parțial.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de către Dmitrii Pedureț.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 25 mai 2016 în pricina civilă la acțiunea lui

Dmitrii Pedureț împotriva lui Tudor Uncu privind încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere, cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral și se emite o

nouă hotărâre prin care se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Dmitrii Pedureț .

Se încasează de la Tudor Uncu, IDNP 2003002071047, în beneficiul lui

Dmitrii Pedureț cu titlu de reparație a prejudiciului material suma de 1400(o mie

patru sute) euro convertiți în valută națională la data executării hotărârii, cheltuielile

de judecată în sumă de 6079(șase mii șaptezeci și nouă) lei.

În rest pretențiile se resping ca neîntemeiate.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Iulia Sîrcu

Judecători Sveatoslav Moldovan

Ion Druță

Mariana Pitic

Maria Ghervas

6

7