2rh-84/17 — incasarea prejudiciului cauzat prin neexecutarea in termen rezonabil a hataririi judecatoresti

Dosarul nr.2rh-235/16

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (T. Vieru, Iu. Bejenaru, O. Sternioală)

ÎNCHEIERE

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței: Tatiana Vieru

Judecători: Iurie Bejenaru

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire depusă de către Nicolai Antoniuc

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Antoniuc

împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea

prejudiciului,

împotriva încheierii din 16 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă

La data de 10 iulie 2015, Nicolai Antoniuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova privind încasarea

prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii din 19

decembrie 2011 a judecătoriei Botanica mun. Chișinău.

Prin încheierea din 20 iulie 2015 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, în

temeiul art. 170 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de

chemare în judecată, s-a remis reclamantului încheierea în cauză și cererea de

chemare în judecată cu actele anexate, s-a explicat reclamantului că, poate să

intenteze acțiunea în instanța competentă, iar restituirea cererii de chemare în

judecată nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată, cu aceeași acțiune

împotriva aceluiași pîrît, cu același obiect și aceleași temeiuri la instanța de judecată

competentă jurisdicțională.

La data de 15 septembrie 2015, Nicolai Antoniuc a depus o cerere în

judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând a fi revocată încheierea prin care a

fost restituită cererea de chemare în judecată, de a intenta un proces civil în

procedură în ordonanță, de a emite o ordonanță prin care a dispune admiterea cererii

sale.

A invocat că, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova i-а refuzat

soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară.

La depunerea cererii de chemare în judecată a respectat competența teritorială

de examinare a cauzei.

Fiind apreciată ca fiind un recurs împotriva încheierii din 20 iulie 2015 a

1

judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cauza a fost remisă pentru judecare în Curtea

de Apel Chișinău.

Prin decizia din 22 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

recursul declarat de Nicolai Antoniuc și s-a menținut încheierea din 20 iulie 2015 a

judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău.

La data de 27 ianuarie 2016, Nicolai Antoniuc a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 22 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea actelor de dispoziție a instanțelor ierarhic inferioare și admiterea integrală a

cerințelor formulate în cererea de chemare în judecată, încasarea prejudiciului moral

de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor al RM, conform

cerințelor înaintate. În cererea de revizuire s-a indicat ca temei de drept art.449 lit.ж)

CPC.

Prin încheierea din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost declinată

competența la examinarea cererii de revizuire depuse de Antoniuc Nicolai împotriva

deciziei din 22 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 19 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Antoniuc Nicolai împotriva

deciziei din 22 decembrie 2015.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Antoniuc Nicolai împotriva

încheierii din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

La 03 februarie 2016 Antoniuc Nicolae a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 16 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, instanța de recurs nu a asigurat

interpretarea uniformă și aplicarea legislației naționale, nu a determinat norma de

drept aplicabilă acțiunii din 20 iulie 2015 înaintată împotriva Ministerului

Finanțelor al RM privind recuperarea prejudiciului.

De asemenea, instanța de recurs nu a anulat încheierea judecătoriei Râșcani

mun. Chișinău și decizia Curții de Apel Chișinău, care contravin prevederilor

Codului de procedură civilă, Legii nr. 87 din 21.04.2011 cu privire la repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, art. 15 alin. (2), lit. c) Cod de executare, art. 120 al Constituției al RM,

art. 6 CtEDO, art. 17 CtEDO, art. 13 CtEDO și art. 1 al Protocolului nr.12 la CtEDO.

A mai indicat revizuentul că, instanța ierarhic superioară nu a soluționat în fond

dosarul nr. 2-6517/15 din 20.07.2015 a judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău în

legătură cu ce s-a adresat la CtEDO, deoarece nu poate executa o hotărâre

judecătorească.

Solicită revizuentul anularea încheierii din 2-6517/15 din 20.07.2015 a

judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, deciziei din 22 decembrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, încheierii din 30 martie 2016 a Curții Supreme de Justiție și a încheierii

din 16 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449.

2

În conformitate cu art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că

prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În conformitate cu art.453 alin. (1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Din dispozițiile legale enunțate supra, urmează că revizuirea este o cale de atac

de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că motivele expuse în prezenta cerere de revizuire nu

corespund temeiurilor prevăzute de art. 449 CPC.

Or, invocarea de către revizuent a prevederilor art. 449, lit. g) CPC, nu sunt

relevante speței, deoarece nu au fost prezentate careva probe în acest sens.

Mai mult, în art. 449 lit. g) CPC, se distinge clar că revizuirea se declară în

cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova.

Respectiv, argumentul revizuentului în aceste circumstanțe nefiind confirmat

și nu poate fi reținut de Colegiu în sensul casării actului judecătoresc supus revizuirii.

3

Colegiul reține că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o

soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest

principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c.

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu

trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune

respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării

hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici

o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii,

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de Antoniuc

Nicolai, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate

de art. 6 paragraf 1 din CtEDO.

De fapt, în cererea de revizuire Antoniuc Nicolai expune într-un mod cronologic

tumultuos derularea acțiunilor întreprinse de el și instanțele judecătorești, aduce

critici actelor de dispoziție ale instanțelor fără a proba temeiul prevăzut de lege și

invocat în cererea de revizuire.

Tot aici, Colegiul menționează că simpla adresare a revizuentului la CtEDO nu

poate servi ca temei pentru revizuirea hotărârii judecătorești în conformitate cu art.

449, lit. g) CPC, pentru aceasta fiind necesară inițierea unei proceduri amiabile între

revizuent și Guvernul RM.

Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de către

revizuent sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de către Nicolai Antoniuc, ca fiind inadmisibilă.

4

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e .

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolai

Antoniuc împotriva încheierii din 16 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței: Tatiana Vieru

Judecători: Iurie Bejenaru

Oleg Sternioală

5