2ra-561/17 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-561/17 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: N. Podlisnic dosarul nr. 2ra-561/17
instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza
Î N C H E I E R E
05 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
judecători Valentina Clevadî
Galina Stratulat, Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lența Elena,
succesor în drepturi a lui Lența Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de Lența Ion împotriva Eugeniei Văscăuțan privind repararea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016, prin care s-a
admis apelul declarat de Văscăuțan Eugenia, s-a casat hotărârea Judecătoriei Drochia
din 16 decembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă
La 02 iunie 2015, Lența Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva Eugeniei Văscăuțan privind repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 06.04.2015, aproximativ pe la
ora 10.00, aflându-se pe un drum din s. Cotova, r-nul Drochia, în urma unui conflict
cu Văscăuțan Eugenia, ultima l-a numit cu cuvinte indecente, înjosindu-i astfel
onoarea și demnitatea.
Indică reclamantul că, prin decizia Inspectoratului de Poliție a raionului Drochia,
Văscăuțan Eugenia a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzute
de art. 69 alin.(1) Cod contravențional și sancționată cu amendă în mărime de 20 u.c..
Menționează că, în urma conflictului, a avut un șoc, fiind stresat și nevoit să
solicite ambulanța. Respectiv, a fost internat pentru tratament medical staționar în
secția spitalului raional Drochia pentru perioada din 06.04.2015 până la 17.04.2015.
În urma acțiunilor ilicite a pârâtei și în timpul tratamentului medical a suferit
cheltuieli pentru procurarea medicamentelor în mărime de 4123, 23 lei, cât și a avut
mari suferințe sufletești, deoarece, fiind de o vârstă înaintată și invalid de gradul I, a
fost înjosit ca personalitate, din care cauză până în prezent are incomodități.
1
Solicită reclamantul, încasarea de la Văscăuțan Eugenia în beneficiul său a
prejudiciului material în mărime de 4123,23 lei și prejudiciului moral în mărime de
20000 lei, precum și cheltuielile de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 16 decembrie 2015 cererea de chemare
în judecată a fost admisă, fiind încasat de la Văscăuțan Eugenia în beneficiul lui
Lența Ion prejudiciul material în sumă de 4123, 23 lei și prejudiciul moral în sumă de
1000 lei. S-a încasat de la Văscăuțan Eugenia în beneficiul statului taxa de stat în
sumă de 150 lei pentru încasarea prejudiciului material și 150 lei pentru încasarea
prejudiciului moral.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Văscăuțan Eugenia a contestat-o
cu apel.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016 a fost repusă Văscăuțan
Elena în termenul de atac a hotărârii Judecătoriei Drochia din 16 decembrie 2015.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016 a fost admisă
succesiunea în drepturile procedurale prin înlocuirea lui Lența Ion cu succesorul în
drepturi, Lența Elena.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016, s-a admis apelul
declarat de Văscăuțan Eugenia, s-a casat hotărârea Judecătoriei Drochia din 16
decembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-au respins ca neîntemeiate
pretențiile lui Lența Ion privind repararea prejudiciului material, iar în partea reparării
prejudiciului moral, procesul civil a fost încetat.
La 01 februarie 2017, Lența Elena a declarat recurs, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia contestată,
criticând-o pentru netemeinicie și ilegalitate, susținând în esență că, instanța de apel
nu a reținut starea de fapt reală a circumstanțelor pricinii.
Susține recurenta că, intimata a indus în eroare instanța de apel precum că nu a
cunoscut despre hotărârea primei instanțe, și respectiv, neîntemeiat a fost repusă în
termenul de declarare a apelului.
La fel, indică că, nu este de acord cu soluția instanței de apel referitoare la faptul
că în cazul încetării din viață a persoanei, se va dispune încetarea procesului,
deoarece, cauza civilă a fost încetată în timpul când hotărârea primei instanțe era în
vigoare și era executată.
Referitor la termenul declarării recursului, Colegiul reține că, materialele
dosarului nu atestă cu certitudine data primirii de către recurentă a deciziei integrale,
iar în asemenea circumstanțe recursul se consideră depus în termenul prevăzut de art.
434 CPC.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul Civil,
Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
2
concluzia că, recursul declarat de către Lența Elena, urmează a fi declarat inadmisibil,
din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau
analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată
de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost
judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și
ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba
de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane
care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau
în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Lența Elena, este
declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)
CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia
din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către recurentă în cererea de
recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de
legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.
3
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Colegiul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în
practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi
considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia
Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,
conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Lența Elena, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Lența Elena, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecători Valentina Clevadî
Galina Stratulat
Dumitru Mardari
4