2rh-185/17 — încasarea prejudiciului material si moral

prima instanță: N. Podlisnic dosarul nr. 2rh-185/17

instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

instanța de recurs: V. Clevadî, G. Stratulat, D. Mardari

Î N C H E I E R E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Lența Elena, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Lența Ion împotriva Eugeniei Văscăuțan privind

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii Curții Supeme de Justiție din 05 aprilie 2017, prin care

recursul declarat de Lența Elena a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă

La 02 iunie 2015, Lența Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Eugeniei Văscăuțan privind repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 06.04.2015, aproximativ pe la

ora 10.00, aflându-se pe un drum din s. Cotova, r-nul Drochia, în urma unui conflict

cu Văscăuțan Eugenia, ultima l-a numit cu cuvinte indecente, înjosindu-i astfel

onoarea și demnitatea.

Indică reclamantul că, prin decizia Inspectoratului de Poliție a raionului Drochia,

Văscăuțan Eugenia a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzute

de art. 69 alin.(1) Cod contravențional și sancționată cu amendă în mărime de 20 u.c..

Menționează că, în urma conflictului, a avut un șoc, fiind stresat și nevoit să

solicite ambulanța. Respectiv, a fost internat pentru tratament medical staționar în

secția spitalului raional Drochia pentru perioada 06.04.2015 până la 17.04.2015.

În urma acțiunilor ilicite a pârâtei și în timpul tratamentului medical a suferit

cheltuieli pentru procurarea medicamentelor în mărime de 4123, 23 lei, cât și a avut

1

mari suferințe sufletești, deoarece, fiind de o vârstă înaintată și invalid de gradul I, a

fost înjosit ca personalitate, din care cauză până în prezent are incomodități.

Solicită reclamantul, încasarea de la Văscăuțan Eugenia în beneficiul său a

prejudiciului material în mărime de 4123,23 lei și prejudiciului moral în mărime de

20000 lei, precum și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 16 decembrie 2015 cererea de chemare

în judecată a fost admisă, fiind încasat de la Văscăuțan Eugenia în beneficiul lui

Lența Ion prejudiciul material în sumă de 4123, 23 lei și prejudiciul moral în sumă de

1000 lei. S-a încasat de la Văscăuțan Eugenia în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 150 lei pentru încasarea prejudiciului material și 150 lei pentru încasarea

prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Văscăuțan Eugenia a contestat-o

cu apel.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016 a fost repusă Văscăuțan

Elena în termenul de atac a hotărârii Judecătoriei Drochia din 16 decembrie 2015.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016 a fost admisă

succesiunea în drepturile procedurale prin înlocuirea lui Lența Ion cu succesorul în

drepturi, Lența Elena.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016, s-a admis apelul

declarat de Văscăuțan Eugenia, s-a casat hotărârea Judecătoriei Drochia din 16

decembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-au respins ca neîntemeiate

pretențiile lui Lența Ion privind repararea prejudiciului material, iar în partea reparării

prejudiciului moral, procesul civil a fost încetat.

La 01 februarie 2017, Lența Elena a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, recursul declarat

de Lența Elena a fost considerat inadmisibil.

La 14 iulie 2017, Lența Elena a depus cerere de revizuire, solicitând admiterea

acesteia, casarea dispozițiilor judecătorești, cu restituirea cauzei în instanța de apel.

În susținerea cererii, revizuenta a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC.

A indicat că, Curtea de Apel Bălți a lipsit-o de dreptul de a prezenta probe în

privința repunerii în termen a apelului declarat de Văscăuțan Eugenia, încălcându-i

astfel dreptul la un proces echitabil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit.a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

2

Colegiul menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărâri

greșite, pentru neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare, neimputabilă

instanței sau dintr-un motiv neimputabil părților, de obicei descoperite ulterior.

Această cale de atac a hotărârilor irevocabile poate afecta stabilitatea raporturilor

juridice, producând efecte grave pentru părți. De aceea, legea stabilește o listă

expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii. Acestea sunt prevăzute la

art. 449 CPC și în cazul în care se cunoșteau ar fi influențat asupra soluției date de

instanța de recurs.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe prevederile art.449 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate este de înțeles că circumstanțele

descoperite să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, să nu

fi fost cunoscute și nici să nu fi putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar să fi

existat la momentul examinării și soluționării pricinii civile, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, iar mijloacele de probă prin care se

constată circumstanțele nou descoperite să fi existat în momentul judecării procesului

terminat prin hotărârea revizuită, însă revizuentul să fi fost împiedicat a prezenta

aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința acestuia.

Având drept temei a revizuirii prevederile articolului menționat, revizuenta a

invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil prin faptul că instanța de apel i-a

încălcat dreptul de a prezenta probe.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) CPC,

Colegiul conchide că acestea nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a

prevederilor art. 449 CPC.

Reține Colegiul că, în cazul dat nu putem stabili existența acestor temeiuri, dat

fiind că argumentele invocate de revizuentă nu constituie circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute acesteia.

Or, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici

neîntemeiate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești, revizuenta

exprimându-și nemulțumirea față de soluția instanței de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește

scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o

manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul

securității raporturilor juridice care înseamnă, potrivit jurisprudenței Curții Europene

3

pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu

trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când

reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii

(cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr.

6276/02).

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că admiterea cererii de

revizuire depuse de către Lența Elena, ar însemna încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale ( hotărîrea Curții Europene pentru Drepturile Omului din

06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în

cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Lența Elena

împotriva încheierii Curții Supeme de Justiție din 05 aprilie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Lența Ion împotriva Eugeniei Văscăuțan

privind repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4