2ra-699/17 — repararea prejudiciului cauzat

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău, Judecător – Andrei Niculcea Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Ana Panov, Natalia Simciuc, Anatolie Minciuna.

Dosar nr.2ra-699/17 ÎNCHEIERE 05 aprilie 2017 municipiul Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, – Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea cu răspundere limitată „Sadia-Impex”, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Matusari Gleb împotriva societății cu răspundere limitată „Sadia-Impex” privind repararea prejudiciului material și moral cauzat consumatorului și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Sadia- Impex”, co ns tată : La 01 septembrie 2015 Matusari Gleb a depus cerere de chemare în judecată împotriva societății cu răspundere limitată„Sadia-Impex” (în continuare SRL „Sadia-Impex”) privind repararea prejudiciului material și moral cauzat consumatorului și încasarea cheltuielilor de judecată.

In motivarea acțiunii a indicat că la 25 august 2014 a încheiat cu SRL „Sadia-Impex” contractul cu nr.08/01 privind predarea în folosință și achitare în rate a unui aparataj de gaz de model PIGITRONIC 4 pentru automobilul reclamantului, cu termen de garanție de 12 luni. Costul aparatajului a constituit 448 euro, care, conform pct.3.4. din contract urma a fi achitat de reclamant în tranșe timp de 4 luni a cîte 112 euro, convertiți în MDL, pînă la 20.12.14, prima tranșă fiind achitată în sumă de 999 lei. Conform pct.5.1. din contract „Sadia- Impex” SRL s-a obligat să efectueze lucrări de montare a aparatajului de gaz la automobilul reclamantului conform cărților tehnologice și a documentației tehnice și să deservească pe perioada stabilită de garanție, aparatajul de gaz montat.

La data de 25.08.2014, a fost instalat aparatajul de gaz la automobilul reclamantului și a fost semnat actul de executare a lucrărilor de reutilare (montare) a aparatajului de gaz la automobil, nr.08/01 din 25.08.2014, conform căruia, la automobilul de model „Citroen Xara”, nr. de înmatriculare CNI 697, anul de producere 2002, s-au executat lucrări de montare a utilajului, sistemului- gaz, și anume aparatajul de gaz pentru automobile Model Stag 4, butelia nr.060820, reductor model Tomaseto, nr.At09/A0548819. În legătură cu instalarea aparatajului de gaz la automobil, reclamantului i-a fost transmisă documentația tehnică, și anume actul de efectuare a lucrărilor de montare a utilajului - gaz lichefiant la automobil, nr.04735; certificatul de confirmare a parametrilor tehnici al sistemului de alimentare cu gaze lichefiante nr.08/25 din 25.08.2014.

La a doua zi după instalarea aparatajului de gaz, la 26 august 2014, a avut loc deflagrația aparatajului de gaz care a provocat incendierea automobilului în care acesta se afla în acel moment. Astfel, încercând să pornească automobilul, reclamantul a auzit o bubuitură și a observat că din capota automobilului iese fum. Reclamantul a anunțat imediat serviciul pompieri salvatori. Ulterior deflagrației a fost întocmită încheierea DSP Buiucani DSE Chișinău DSE MAI RM, prin care au fost constatate circumstanțele și concluzia că focarul inițial al incendiului a fost constatat sub capota autoturismului de model „Citroen Xara”, iar cauza posibilă a izbucnirii incendiului este scurgerea gazului lichefiat propan-butan.

Pîrîtul nu a colaborat cu reclamantul în vederea identificării problemei și reparării prejudiciului, astfel, reclamantul a solicitat efectuarea unei expertize pentru constatarea deteriorărilor automobilului și a mărimii prejudiciului. Prin telegrama nr.0231 din 11 mai 2015 pîrîtul a fost citat să participe la examinarea automobilului pentru efectuarea expertizei, însă acesta nu s-a prezentat. În baza actului de examinare a mijlocului de transport auto nr. 973/05A din 14 mai 2015 întocmit de inginerul - expert Ciobanu Adrian în cadrul Centrului de expertiză „Exauto - plus”, a fost întocmit Raportul de evaluare a pagubei nr.973/05A din 15.05.2015, prin care s-a constatat că valoarea prejudiciului cauzat automobilului de model „Citroen Xara”, numărul de înmatriculare CNI 697 constituie 70 855,7 lei.

Costul mediu pe piață a unui automobil analogic, conform datelor pieței auto din Republica Moldova constituie 46 617,89 lei. Astfel, expertul a concluzionat că conform tehnologiei de recondiționare a autovehiculelor avariate, automobilul „Citroen Xara”, numărul de înmatriculare CNI 697 nu este rațional de reparat, deoarece valoarea cheltuielilor depășesc valoarea medie de piață a unui automobil analogic. Pe data de 17 iunie 2015, a expediat în adresa companiei pîrîtului cerere prealabilă la care nu a primit nici un răspuns. Indică că a suferit un prejudiciu moral deoarece în momentul deflagrației și incendiului automobilului acesta se afla în interiorul automobilului. De asemenea a fost nevoit să suporte cheltuieli neplanificate, să întreprindă de unul singur acțiuni în legătură cu urmările incendiului, iar pîrîtul a ignorant participarea și implicarea sa în soluționarea problemei date.

In consecință, a fost lipsit de posibilitatea de a se folosi de mijlocul său de transport pe un termen de un an. Solicită Matusari Gleb încasarea din contul SRL”Sadia-Impex” în contul său suma prejudiciului cauzat în mărime de 85231,30 lei, care constituie: suma de 54731,30 lei cu titlu de prejudiciu material estimat la data depunerii acțiunii; suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; suma de 5500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 3- 41). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 07 iunie 2016, a fost admisă partial cererea depusă de Matusari Gleb împotriva societății cu răspundere limitată „Sadia-Impex” privind repararea prejudiciului material și moral cauzat consumatorului și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a încasat din contul SRL”Sadia-Impex” în folosul lui Matusari Gleb suma de 55 240,34 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei, în total 65 740,34 lei, în rest pretențiile lui Matusari Gleb s-au respins ca fiind neîntemeiate (f.d. 144, 145-151). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016 a fost respins apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată ”Sadia-Impex” ca neîntemeiat și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 07 iunie 2016 (f.d. 184-188). La 27 ianuarie 2017 societatea cu răspundere limitată „Sadia-Impex” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016 și hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 iunie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărîri prin care pretențiile reclamantului să fie respinse ca nefondate(f.d. 192-196). Susține că instanța de fond cît și instanța de apel au ignorat toate argumentele înaintate de recurent, au încălcat normele de drept procedural dînd o apreciere arbitrară a probelor. În mod eronat au aplicat prevederile Legii privind protecția consumatorilor.

Concluzia instanței de apel se bazează pe presupuneri, în pct. 44 al deciziei, la motivarea concluziei sale invocă impertinența raportului de expertiză de la CNEJ prin faptul că în acest raport nu se găsește informația din care ar rezulta că deflagrația s-a produs din alte motive decît cele legate de aparatajul de gaz instalat de către recurent. Concluzie care vine în contradicție cu cea invocată a pct.40 al deciziei. Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Sadia-Impex”, ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului. Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2- a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.

Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4). Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Sadia-Impex”. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru Maria Ghervas