2ra-42/17 — constatarea violarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului

Prima instanță: Judecătoria sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, Judecător – Victoria Hadîrcă

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Victor Pruteanu, Ludmila Popova, Ana Gavrilița

Dosar nr.2ra-42/17

ÎNCHEIERE

01 februarie 2017 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Sergiu Balaban, în interesele SRL „Getarcon Grup” și de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

SRL „Getarcon Grup” împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, cu

privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei și repararea prejudiciului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul SRL „Getarcon Grup”,

co n st at ă :

La 15 ianuarie 2016 SRL „Getarcon Grup” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care a

solicitat a constata încălcarea de către instanțele jurisdicționale la judecarea în

termen rezonabil a cauzei în cadrul examinării însăși a acțiunii cu privire la

violarea dreptului reclamantului la judecarea cauzei în termen rezonabil și

încasarea de la bugetul de stat a sumei prejudiciului moral în mărime de 150 000

lei.

Ulterior, SRL „Getarcon Grup” a înaintat o cerere privind modificarea

acțiunii, solicitînd încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 48 000 euro

și a cheltuielilor de judecată în mărime de 8500 lei.

În susținerea acțiunii „Getarcon-Grup” SRL a invocat că la data de 24

decembrie 2013, încă în faza examinării cauzei principale în ordine de apel, a

înaintat o acțiune in judecată cu privire la constatarea violării dreptului

reclamantului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, încasarea de la bugetul

de stat a prejudiciului în mărime de 500 000 lei, 22 542,8 euro, prejudiciului

material direct in suma de 945 869 lei /42645,1 euro și a cheltuielilor de

judecata. Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani, mun. Chișinău, din 27

februarie 2015 s-a constatat încălcarea dreptului SRL „Getarcon-Grup” la

judecarea pricinii civile împotriva Serviciului Vamal al RM privind încasarea

datorie și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Finanțelor in beneficiul SRL „Getarcon-Grup” suma de 10 000 lei/450,8 euro cu

1

titlu de prejudiciu moral. În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă,

ca fiind neîntemeiată. Hotărîrea dată a fost menținută prin decizia din 01 iulie

2015 a Curții de Apel Chișinău și decizia Curții Supreme de Justiție din 02

decembrie 2015.

Examinarea cauzei a durat fară 12 zile 2 ani, din care considerente insistă, că

termenul rezonabil de examinare a cauzei a fost depășit, în mare parte la

examinarea cauzei de instanța de fond și anume din vina reprezentantului

statului, care la nenumăratele insistări ale instanței de judecată nu executa

obligațiunea impusă de a prezenta actele necesare și anume raportul detaliat pe

cauza examinată în fond. Aceasta se mai confirmă și prin încheierea instanței de

judecată din 15 august 2014, prin care a fost reluată examinarea cauzei pe motiv

că raportul prezentat de reprezentantul pîrîtului nu cuprinde toate datele

necesare. Referitor la prejudiciul se mai invocă, că reclamantul nu și-a putut

realiza dreptul la examinarea în termeni rezonabili a cauzei în fond, s-a adresat

cu acțiunea respectivă în instanța de judecată, însă examinarea deja a acestei

acțiuni cu privire la constatarea violării dreptului reclamantului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei a fost tergiversată tot din vina directă a statului.

Consideră că tergiversarea examinării cauzei de 2 ani de zile, adică că examinarea

deja a acțiunii cu privire la constatarea violării dreptului reclamantului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei, a fost tergiversată tot din vina directa a

statului, este o violare sfidătoare a art.6 §1 CEDO. Iar potrivit art. 5 din Legea nr.

87 din 21.04 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei, instanța decide asupra acordării unei

satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral

precum și a costurilor și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, din 16

martie 2016, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de

SRL „Getarcon Grup” împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului, a cheltuielilor de judecată. A fost încasat din contul bugetului de

stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul SRL „Getarcon

Grup”, cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 000 (una mie) lei. În rest, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016 a fost respins apelul

depus de SRL „Getarcon Grup”. A fost menținută hotărîrea Judecătoriei

sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, din 16 martie 2016, pronunțată în

pricina civilă în cauză.

La 08 august 2016 Sergiu Balaban, în interesele SRL „Getarcon Grup”, a

contestat cu recurs decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de

fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral acțiunea

SRL „Getarcon Grup”.

2

În motivarea cererii a indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

Legea, nu a intrat în detaliile de fapt ale litigiului, iar aprecierea probelor a fost

arbitrară și nu s-a dat răspunsuri concrete la motivele de fapt invocate.

Susține recurentul că instanța de apel a constatat în mod total eronat că

„norma legală” enunțată de art.4 alin.(4) și (5) din Legea nr.87 din 21.01.2011

reglementează termenul procedural de examinare a pricinii de categoria

respectivă, iar depășirea lui nu constituie temei expres pentru constatarea

încălcării termenului rezonabil de judecare a pricinii, care se apreciază după alte

criterii și nu este unul procedural. Astfel, instanța de apel și-a depășit atribuțiile,

tălmăcind norma legală.

Consideră recurentul că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au

răspuns la toate motivele invocate în acțiune și nu au dat o apreciere cuvenită

circumstanțelor speței, fapt ce a dus la soluționarea greșită a litigiului.

La 13 octombrie 2016 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea

unei noi hotărîri, prin care să fie respinsă acțiunea SRL „Getarcon Grup” ca fiind

neîntemeiată.

În motivarea cererii a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu

au apreciat pe deplin probele concludente, ceea ce a dus la soluționarea greșită a

litigiului, interpretându-se eronat legea. Perioada de examinare din speța

principală, pentru care se pretinde constatarea încălcării art.6 din Convenția

CEDO și art.2 din Legea nr.87, nu poate fi imputată exclusiv instanței de

judecată.

Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de

Sergiu Balaban, în interesele SRL „Getarcon Grup” și de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova ca fiind inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și

alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod

Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod

Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind

din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de

3

drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca

fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurenți, însoțite de vasta argumentare a

circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriile puncte de

vedere, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă

asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al

recursurilor, fiind lipsite de esență și care evidențiază simplul fapt al

dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a recursurilor.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale

de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurenților în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora

cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestora nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune

declararea recursurilor ca fiind admisibile.

Mai mult ca atît, Completul notează că, în esență, argumentarea expusă în

cererea de recurs declarată de SRL „Getarcon Grup” este, în esență, similară

argumentării expuse în cererea de apel, asupra căreia instanța de apel s-a expus

cu suficientă claritate, circumstanță care evidențiază caracterul iluzoriu al

criticilor aduse de recurent.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu

poate fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Sergiu Balaban, în

interesele SRL „Getarcon Grup” și de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova

4

Judecători – Dumitru Mardari

Maria Ghervas

5