3ra-387/17 — anularea actului de constatare

3ra-387/17 — anularea actului de constatare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-387/17

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. D. Manole, Iu. Cotruță, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii: Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Nițelea

Anatolie, prin intermediul avocatului Diana Ioniță,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nițelea Anatolie

împotriva Comisiei Naționale de Integritate cu privire la anularea actului,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 20 mai 2016, avocatul Ioniță Diana, în interesele lui Nițelea Anatolie,

s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale de

Integritate (în continuare CNI) privind anularea actului de constatare.

În motivarea acțiunii a indicat că prin actul de constatare nr. 03/3 din 14 ianuarie

2016 s-a stabilit încălcarea regimului juridic al incompatibilităților funcției deținute

de către reclamant - șef al Inspectoratului Fiscal de Stat Căușeni, manifestată prin

nedeclararea și netratarea în calitatea subiectului declarării în temeiul Legii cu privire

la conflictul de interese, a stării de incompatibilitate, generate de deținerea

concomitentă a funcției publice de șef al IFS Căușeni și a funcției publice elective de

consilier în Consiliul raional Căușeni.

Relatează reclamantul că în motivarea actului de constatare, pârâtul, a reținut că

reclamantului - potrivit hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3692 din 04.08.2015

cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul raional Căușeni - i-а

fost atribuit mandatul de consilier, iar la 12 august 2015 - prin ordinul șefului IFPS,

reclamantul a fost numit în funcția de șef al IFS Căușeni, astfel încât s-a constatat că

la momentul numirii în funcția de șef al IFS Căușeni, deținea mandatul de consilier

în Consiliul raional Căușeni.

Declară reclamantul că CNI, în conținutului actului indicat mai sus, a menționat

că potrivit art. 25 alin. (1), (2) lit. a) și alin. 6) al Legii cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, calitatea de funcționar public este incompatibilă cu

orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit, funcționarul public nu este în

drept să desfășoare alte activități remunerate în cadrul autorităților publice, cu

excepțiile prevăzute de lege, iar situația de incompatibilitate prevăzută la alin. (2)

1

urmează să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia. Dacă nu

a eliminat situația de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public este

destituit din funcție.

Pârâtul a indicat că incompatibilitățile privind funcțiile publice sunt cele stabilite

prin Constituția RM, prin Legile ce reglementează activitatea autorităților publice în

care persoanele ce dețin funcții de demnitate publică sau funcții publice își desfășoară

activitatea, prin Legea indicată, prin legislația în domeniul serviciului public, prin

legile privind statutul alesului local privind administrația publică locală, privind

combaterea corupției și protecționismului, precum și prin alte legi. CNI apreciind

relevante în acest caz și prevederile art. 1 Cod electoral, din care rezultă că consilierul

local exercită o funcție publică electivă, concurenți electorali fiind inclusiv partidele,

alte organizații social-politice, blocurile electorale și persoanele care candidează

pentru funcția de primar sau de consilier în consiliul local și care sunt înregistrate de

consiliile electorale de circumscripție respective - în cazul alegerilor locale. Candidat

este persoana care candidează pentru ocuparea unei funcții publice eligibile din partea

partidelor, a altor organizații social-politice a blocurilor electorale. La fel de relevante

sunt apreciate de Comisie și dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. с) al Legii privind statutul

alesului local, potrivit căreia mandatul alesului local este incompatibil cu calitatea de

funcționar public, de angajat în subdiviziunile autorităților administrației publice

locale (aparatul președintelui raionului, primării, primărie și preturile municipiului

Chișinău, direcții, secții și alte subdiviziuni), inclusiv ale Adunării Populare a

Găgăuziei și ale Comitetului executiv al Găgăuziei.

Prin urmare, indică reclamantul că potrivit versiunii pârâtului, situația sa de

incompatibilitate urma să înceteze potrivit art. 25 alin. (6) al Legii cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, timp de o lună din data numirii în funcția de

șef al IFS Căușeni.

Astfel, Nițelea Anatolie apreciază actul de constatare nominalizat ca fiind ilegal,

neîntemeiat, prezentând un caracter formal și tendențios, deoarece interpretarea

Comisiei este evazivă și tendențioasă pentru că mandatul de consilier local în cadrul

Consiliului raional Căușeni prezintă acțiune limitată de raza teritorială în care

mandatarul a fost ales și prin urmare, incompatibilitatea reclamantului nu poate fi

invocată prin definiție, luând în considerare că acesta, potrivit Legii, este incompatibil

cu oricare funcție publică, dar care privește competențe în aceiași rază teritorială în

care își exercită mandatul de consilier. Or, potrivit art. 129 pet. 1) și 2) Cod fiscal,

organ fiscal este autoritate a Serviciului Fiscal de Stat - IFPS, Inspectoratul fiscal de

stat teritorial și/sau inspectoratul fiscal de stat specializat aflat în subordonarea IFPS,

iar Serviciul Fiscal de Stat - sistem centralizat de organe fiscale și activitatea

funcționarilor fiscali care dețin funcții în aceste organe, orientată spre exercitarea

atribuțiilor de administrare fiscală, conform legislației fiscale. Conform art. 132 alin.

(3)-(5) Cod fiscal, Ministerul Finanțelor exercită dirijarea metodologică a activității

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat fără ingerințe în activitatea lui și a

inspectoratelor fiscale de stat teritoriale și inspectoratelor fiscale de stat specializate.

Modul de funcționare al organului fiscal, de aprobare a structurii, a personalului

scriptic și a fondului de retribuire a muncii, precum și modul de atribuire a gradelor

de calificare funcționarilor sunt stabilite în Regulamentul aprobat de Guvern.

Structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat se aprobă de Guvern, iar raza de

activitate a organelor fiscale teritoriale și raza de deservire a contribuabililor, precum

2

și atribuțiile de bază și raza de activitate ale inspectoratelor fiscale de stat specializate

- de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Consideră reclamantul că mandatul său de consilier local nu poate avea careva

impact asupra activității sale în funcția publică în care a fost numit de șeful IFPS și

nu poate fi invocată probabilitatea unor interese personale sau de alt ordin prin

participarea sa la adoptarea unor decizii ale Consiliului raional Căușeni în funcția sa

de șef al organului fiscal teritorial, precum și vice-versa.

Indică reclamantul că CNI - invocând incompatibilitatea sa, a alegat pretexte

formale, neexaminând în profunzime reglementările legale, cu atât mai mult cu cât la

numirea sa în funcția de șef al IFS Căușeni, conștientizând relevanța excluderii unei

eventuale incompatibilități, a consultat Președintele Consiliului raional Căușeni

pentru a se asigura în legalitatea activităților sale în ambele funcții. La 11 ianuarie

2016 a depus Comisiei Electorale Centrale cererea de demisie din funcția de consilier

local al Consiliului raional Căușeni, prezentată CNI la 12 ianuarie 2016, motiv pentru

care invocă că în ziua examinării cazului în ședința CNI din 12 ianuarie 2016, deja

era în situație de tratare benevolă a stării de incompatibilitate, circumstanță ignorată

de Comisie.

Notează că deși în actul de constatare se face referire la depunerea de către acesta

a cererii de demisie, pârâtul nu a acordat o apreciere juridică acestei circumstanțe,

promovând și consolidând neîntemeiat versiunea de existență a stării de

incompatibilitate, or, potrivit pct. 28 al Legii cu privire la Comisia Națională de

Integritate, actul de constatare emis de Comisie trebuie să cuprindă explicațiile

persoanelor supuse controlului, descrierea amănunțită a faptelor constatate, precum și

argumentele ce stau la baza constatării.

Opinează că actul de constatare al pârâtului nr. 03/3 din 14 ianuarie 2016 este

ilegal și pentru faptul că la votul acestuia au participat persoane, care potrivit Legii

cu privire la Comisia Națională de Integritate, nu aveau dreptul s-o facă, menționând

că membrul comisiei fără drept de participare la vot este Prijmereanu Dumitru - care

potrivit datelor sale biografice (publicate pe pagina oficială www.cni.md are vîrsta de

64 ani, iar potrivit pct. 16 al Legii cu privire la Comisia Națională de Integritate,

mandatul de membru al Comisiei încetează în cazul demisiei, revocării, expirării

mandatului, atingerii vârstei de pensionare, acestea fiind stabilit de art. 41 al Legii

privind pensiile de asigurări sociale de stat începând cu 01.01.2003 - ce stabilește că

vârstele de pensionare necesare obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă

constituie 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei.

Susține că actul de constatare contestat nu a fost succedat de o decizie - acțiune

impusă de pct. 26 prin corelare cu pct. 14 lit. с) al Legii nr. 180, circumstanță care la

fel indică la lipsa de coerență și consecvență în activitatea de control a CNI, respectiv

consolidând caracterul ilegal al acesteia. Or, în cazurile anterioare de control CNI pe

lângă actele de constatare, în corespundere cu pct. 26 al Legii nr.180 a adoptat și

deciziile respective. Deși, prin raportare la art. 25 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public, în actul de constatare nr. 03/3 din

14 ianuarie 2016 se relevă inadmisibilitatea desfășurării de către funcționarul public

a unei activități remunerate în cadrul autorităților publice cu excepțiile prevăzute de

lege, activitatea reclamantului în calitate de consilier local în cadrul Consiliului

raional Căușeni nu este o activitate retribuită în baza unui acord de muncă conform

art. 130 Codul muncii - respectiv plata declarată de reclamant pentru participarea sa

3

la ședințele Consiliului raional Căușeni nu prezintă o salarizare, ci o achitare per

ședință a Consiliului - până la momentul emiterii actului de control acesta efectiv fiind

achitat cu suma de 800 lei.

Invocă recurentul că CNI nu a demonstrat existența interesului personal și

posibilitatea influențării, avantajării unor decizii favorabile si/sau altor persoane în

proces de exprimare a votului în cadrul Consiliului raional sau în cadrul IFPS, aceste

activități neavând perspective de interacționare; CNI a admis participarea la vot la

adoptarea actului nr. 03/3 din 14 ianuarie 2016 a unei persoane care, potrivit legii, nu

avea drept de a fi membru al Comisiei, Dumitru Prijmereanu pe motiv de atingere a

vârstei de pensionare. Respectiv, actele adoptate cu participarea acestuia atestă că

CNI prin actul de constatare contestat a demonstrat realizarea unui control evaziv și

ineficient cu încălcarea prevederilor legale relevante.

Prin hotărârea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău, cererea de

chemare în judecată înaintată de avocatul Ioniță Diana, în interesele lui Nițelea

Anatolie, a fost respinsă ca fiind nefondată.

Prin decizia din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Ioniță Diana, în interesele lui Nițelea Anatolie și a fost menținută

hotărârea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău.

La data de 06 februarie 2016, Ioniță Diana, în interesele lui Nițelea Anatolie, a

declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele inferioare au aplicat eronat și

arbitrar legea, nu au asigurat și respectat dreptul la un proces echitabil. Nu au fost

soluționate și elucidate pe deplin toate circumstanțele cauzei.

Susține recurentul că concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei și au fost încălcate unele norme ale dreptului material și

procedural.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 13 decembrie 2016.

Conform materialelor cauzei, decizia instanței de apel a fost expediată recurentului la

data de 01 februarie 2017. Recursul declarat la data de 06 februarie 2017 se consideră

a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ioniță Diana, în interesele lui

Nițelea Anatolie, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

4

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ioniță Diana, în interesele lui

Nițelea Anatolie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Ioniță Diana, în interesele lui Nițelea Anatolie, ca fiind

inadmisibil.

5

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ioniță Diana, în interesele lui

Nițelea Anatolie împotriva deciziei din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii: Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

6