3ra-771/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Căușeni dosarul nr. 3ra-771/2017 judecător: V. Nichitenco instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: L. Bulgac, D. Manole, Gr. Dașchevici Î N C H E I E R E 16 august 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Svetlana Filincova judecători Iuliana Oprea, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul orășenesc Căușeni, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul orășenesc Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017 prin care s-a respins apelul declarat de Consiliul orășenesc Căușeni cu menținerea hotărârii Judecătoriei Căușeni din 13 aprilie 2016, c o n s t a t ă : La 06 ianuarie 2016, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la modificarea deciziei Consiliului or.

Căușeni nr. 4/3 din 20 octombrie 2015 „Cu privire la instituirea comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor cu strigare și reducere”. În motivarea acțiunii depuse, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a indicat că, în cadrul efectuării controlului de legalitate a actelor administrative emise de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu prevederile art. 64, alin. (1), lit. a) din Legea privind administrația publică locală, și pct. 9, alin. (2) lit. b) și pct. 12, lit. c) al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, s-a stabilit că, decizia Consiliului or. Căușeni nr. 4/3 din 20 octombrie 2015 „Cu privire la instituirea comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor cu strigare și reducere” a fost adoptată cu derogare de la normele legale.

De asemenea, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a menționat că, decizia Consiliului or. Căușeni nr. 4/3 din 20 octombrie 2015, a fost adoptată cu derogare de la prevederile pct. 7 al Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, care statuează că, în cazurile de expunere la vânzare a bunurilor proprietate a unităților 1 administrativ-teritoriale supuse privatizării, autoritatea administrației publice locale, prin decizie, instituie Comisia de licitație din reprezentanți ai consiliului și primăriei unității administrativ-teritoriale, precum și ai subdiviziunilor abilitate ale acestora, reprezentanți ai consiliului raional/ municipal, specialiști în domeniul privatizării din cadrul aparatului președintelui raionului, ai inspectoratelor fiscale teritoriale, iar pe teritoriul UTA Găgăuzia – din reprezentanți ai organului abilitat de Comitetul Executiv.

În cazurile de expunere la licitație a bunurilor de importantă deosebită pentru unitatea administrativ-teritorială, pot fi antrenați, cu vot consultativ, reprezentanți ai Ministerului Administrației Publice Locale, oficiilor cadastrale teritoriale, precum și experți independenți. Consideră Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat că la adoptarea deciziei contestate, Consiliul Local Căușeni nu a respectat nici prevederile art. 9, alin. (2) din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale, care stabilesc că actele normative ale autorităților administrației publice centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.

Mai indică reclamantul că la 24 noiembrie 2015, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a expediat în adresa Consiliului local Căușeni o notificare, prin care a solicitat ca în termen de 30 zile să modifice decizia nr. 4/3 din 20 octombrie 2015, cu excluderea cuvintelor „cu drept de vot consultativ al reprezentantului Aparatului Președintelui raionului Căușeni și al reprezentantului Inspectoratului Fiscal Căușeni”, însă, prin decizia Consiliului or. Căușeni nr. 5/8 din 09 decembrie 2015, notificarea înaintată de Oficiu a fost respinsă. Solicită Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat modificarea deciziei Consiliului or. Căușeni nr. 4/3 din 20 octombrie 2015 „Cu privire la instituirea comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor cu strigare și reducere”.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 13 aprilie 2016 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și s-a obligat Consiliul orășenesc Căușeni să modifice decizia nr. 4/3 din 20 octombrie 2015 cu privire la instituirea comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor cu strigare și reducere, prin excluderea din pct. 1 a sintagmei „cu drept de vot consultativ” referitor la reprezentantul Aparatului președintelui raionului Căușeni și reprezentantul Inspectoratului Fiscal Căușeni. Nefiind de acord cu soluția adoptată de prima instanță, la 21 aprilie 2016 Consiliul orășenesc Căușeni a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni din 13 aprilie 2016, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017 s-a respins apelul declarat de Consiliul orășenesc Căușeni, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 13 aprilie 2016. La 11 mai 2017 Consiliul orășenesc Căușeni a declarat recurs împotriva 2 deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a indicat că, atât prima instanță cât și instanța de apel au aplicat eronat legea, cu încălcarea normelor de drept material. Indică recurentul, mai mult ca atât că, prima instanță a examinat cauza în lipsa reprezentantului Consiliului orășenesc Căușeni, prin ce a lipsit pârâtul de dreptul la apărare.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 19 ianuarie 2017, și expediată părților la 28 februarie 2017, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării deciziei recurate, prin urmare recursul depus la 11 mai 2017 este depus în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului declarat de Consiliul orășenesc Căușeni, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432, alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433, lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul orășenesc Căușeni, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are 3 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432, alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Consiliul orășenesc Căușeni.

În conformitate cu art. art. 433, lit. a), 440, alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Consiliul orășenesc Căușeni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Svetlana Filincova judecători Iuliana Oprea Galina Stratulat 4