3ra-834/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Aramă dosarul nr. 3ra-834/17

instanța de apel: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

23 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Marin

Sandu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Marin Sandu împotriva

Judecătoriei Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Marin Sandu, casată integral hotărârea Judecătoriei

Cimișlia din 24 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 24 mai 2016, Marin Sandu a depus în Judecătoria Căușeni cerere de

chemare în judecată împotriva Judecătoriei Căușeni cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 06 noiembrie 2013, la

demersul procurorului în Procuratura Anticorupție, Octavian Iachimovschi,

Judecătoria Căușeni 1-a suspendat din funcția de specialist principal în cadrul

Serviciului sistematizare, generalizare a practicii judiciare și relații cu publicul, în

temeiul art. 53 lit. c) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public.

Menționează că, la data de 03 martie 2016, Curtea Constituțională a declarat

neconstituționale prevederile art. 53 lit. c) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, iar în legătură cu acest fapt,

la data de 21 martie 2016, a depus în Judecătoria Căușeni o cerere, prin care a solicitat

anularea ordinului nr. 454 din 06 noiembrie 2013 cu privire la suspendarea sa din

funcția, pe care o exercita în aparatul Judecătoriei Căușeni.

Susține că, la data de 01 aprilie 2016, pârâta a emis ordinul nr. 262, prin care a

respins cererea sa ca neîntemeiată, iar la data de 28 aprilie 2016, a respins cererea

prealabilă, prin care el a solicitat anularea ordinului nr. 262 din 01 aprilie 2016.

1

Consideră că, respingerea cererii prealabile privind anularea ordinului nr. 262

din 01 aprilie 2016 contravine prevederilor art. 21 al Constituției Republicii Moldova

și practicii constante a Curții Europene pentru Drepturilor Omului.

Solicită anularea ordinului pârâtei nr. 262 din 01 aprilie 2016 „Cu privire la

respingerea cererii nr. 4-3-3542 din 21 martie 2016”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 cauza a fost strămutată

în Judecătoria Cimișlia pentru judecare în fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 24 noiembrie 2016 acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, Judecătoria Căușeni

absolut întemeiat a suspendat raporturile de serviciu cu Marin Sandu. Or, cauza penală

pornită în privința lui Marin Sandu este în legătură cu funcția deținută în cadrul

Judecătoriei Căușeni, iar suspendarea provizorie din funcție constă în interzicerea

motivată a inculpatului de a exercita atribuțiile de serviciu sau de a realiza activități cu

care acesta se ocupă sau le efectuiază în interesul serviciului public.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Marin Sandu, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, cauza penală pornită în

privința lui Marin Sandu este în legătură cu funcția deținută în cadrul Judecătoriei

Căușeni, la moment cauza fiind pendinte, astfel, suspendarea provizorie este posibilă

și necesară.

De asemenea. Instanța de apel a reținut că, la emiterea actului administrativ

contestat, nu au decăzut temeiurile suspendării, respectiv, autoritatea emitentă, în

limitele cadrului legal, a respins cererea lui Marin Sandu.

Instanța de apel a mai reținut că, conform hotărârii Curții Constituționale din 03

martie 2016, suspendarea raportului de muncă este aplicabilă în condițiile în care

persoana are statut de învinuit sau inculpat, iar funcția deținută de Marin Sandu se află

în legătură directă cu presupusa faptă penală, de care este învinuit.

La data de 10 mai 2017, Marin Sandu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

hotărârii și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești au omis să se pronunțe

asupra tuturor probelor și temeiurilor de drept invocate.

Menționează că, instanțele judecătorești, în conformitate cu art. 12 alin. (4) CPC,

urmau să examineze cauza prin prisma Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Susține că, în speță, este relevantă hotărârea Curții Europene pentru Drepturile

Omului emisă în cauza D.M.T. și D.K.I. versus Bulgaria din 24 iulie 2012, însă instanța

de apel a calificat drept irelevantă această hotărâre.

2

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din materialele

cauzei nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării deciziei contestate

pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Marin Sandu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Asito versus Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer versus Germania, 22

martie 2016), pe când în recursul declarat de către Marin Sandu, asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Marin Sandu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Marin Sandu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

4