3ra-1047/17 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1047/17 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-1047/17
Judecătoria Căușeni
Judecător: V. Nichitenco
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Guzun, I. Cotruță și N. Simciuc
Î N C H E I E R E
11 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele completului Ala Cobăneanu
judecători Ion Druță și Iuliana Oprea
soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Focșa Anatolie,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Focșa
Anatolie împotriva Consiliului orășenesc Căușeni și Comisia Electorală Centrală a RM,
privind contestarea actului administrativ,
cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei
de Stat împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, privind contestarea actului
administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 6 iunie 2017, prin care a fost admis
apelul declarat de Focșa Anatolie, casată hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 13 februarie
2017, fiind emisă o nouă hotărîre,
a c o n s t a t a t:
La 5 august 2016, Focșa Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliului orășenesc Căușeni și Comisia Electorală Centrală a RM, privind contestarea
actului administrativ.
În motivarea pretențiilor a indicat că în conformitate cu hotărârea Judecătoriei
Căușeni din 26 iunie 2015 a fost validat în calitate de consilier în Consiliul orășenesc
Căușeni, din partea PSRM la alegerile locale din 14 iunie 2015. La 24 iunie 2016
Comisia Electorală Centrală a remis în adresa Consiliului Orășenesc Căușeni o scrisoare
cu privire la ridicarea mandatului de consilier al lui Anatolie Focșa în Consiliul
Orășenesc Căușeni, în legătură cu intrarea în vigoare a sentinței de condamnare a cestuia.
Reclamantul precizează că în cadrul ședinței din 1 iulie 2016, Consiliul Orășenesc
Căușeni a aprobat decizia nr. 3/42 cu privire la ridicarea înainte de termen a unui mandat
de consilier. Această decizie a fost aprobată cu 10 voturi din 20 de consilieri prezenți la
ședință, iar 10 s-au abținut, dar au numerotat 9 abțineri, mergând după idea că
reclamantul nu are dreptul de vot.
A mai specificat că conform deciziei Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie
2015, a fost declarat inadmisibil recursul în anulare declarat de către sine împotriva
1
deciziei Curții de Apel Chișinău din 3 februarie 2015, prin care s-a menținut sentința
Judecătoriei Căușeni din 10 februarie 2014 de încetare a procesului penal.
Reclamantul menționează că în privința sa nu a existat, nu există și nici nu a intrat în
vigoare, nici o sentință de condamnare la privațiune de libertate sau a sentinței prin care
se interzice de a ocupa funcția de consilier și nu a absentat de la nici o ședință a
Consiliului orășenesc Căușeni.
Susține că, la 14 iulie 2016 a depus cerere prealabilă, iar în cadrul ședinței
Consiliului Orășenesc Căușeni din 5 august 2016, cererea prealabilă a fost respinsă.
Potrivit răspunsului Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nr. 78 din 3
august 2016 a fost informat că decizia Consiliului Orășenesc Căușeni nr. 3/42 din 1 iulie
2016 este ilegală, autoritatea fiind notificată prin în acest sens la 2 august 2016.
Solicită Focșa Anatolie anularea deciziei Consiliului or. Căușeni nr. 3/42 din 1 iulie
2016, privind ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier și a procesului-verbal
nr. 3 din 1 iulie 2016, în partea rezultatului votului la Capitolul „Abțineri”.
La 14 septembrie 2016, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, privind
contestarea actului administrativ.
În motivarea pretențiilor a indicat că potrivit sentinței Judecătoriei Căușeni din 10
februarie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 3 februarie 2015,
procesul penal intentat pe numele lui Focșa Anatolie privind săvârșirea infracțiunii
prevăzută la art. 310 alin. (1) CP, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de
prescripție de tragere la răspundere penală.
Reclamantul a punctat că la adoptarea deciziei contestate, Consiliul orășenesc
Căușeni nu a ținut cont de prevederile legii privind administrația publică locală și a legii
cu privire la actele normative ale Guvernului și ale autorităților administrației publice
centrale și locale.
Suplimentar a indicat că la 2 august 2016 a notificat Consiliul despre necesitatea
abrogării deciziei nr. 3/42 din 1 iulie 2016, însă, prin răspunsul Consiliului orășenesc
Căușeni din 25 august 2016 a fost respinsă notificarea prealabilă.
Solicită Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat anularea deciziei nr. 3/42 din
1 iulie 2016, cu privire la ridicarea mandatului de consilier.
Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 19 septembrie 2016, cauzele civile au fost
conexate într-un singur proces, cu atribuirea numărului unic 3-53/16 (f.d. 138, vol. I).
Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 13 februarie 2017, cererea de chemare în
judecată înaintată de Focșa Anatolie împotriva Consiliului orășenesc Căușeni și Comisia
Electorală Centrală a RM, privind contestarea actului administrativ și cererea de chemare
în judecată înaintată de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului orășenesc Căușeni, privind contestarea actului administrativ au fost respinse
ca nefondate, actul administrativ contestat fiind anulat de către emitent din oficiu (f.d.
204, 206-211, vol. I).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în cererea
de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii.
Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 20 februarie 2017, Focșa
2
Anatolie a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat
și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în
fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind
încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 6 iunie 2017, a fost admis apelul declarat de
Focșa Anatolie, casată hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 13 februarie 2017, fiind emisă o
nouă hotărîre prin care a fost admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de
Focșa Anatolie împotriva Consiliului orășenesc Căușeni și Comisia Electorală Centrală a
RM, privind contestarea actului administrativ și parțial cererea de chemare în judecată
înaintată de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
orășenesc Căușeni, privind contestarea actului administrativ. A fost anulată decizia
Consiliului orășenesc Căușeni nr. 3/42 din 01 iulie 2016, privind ridicarea înainte de
termen a mandatului de consilier. A fost respinsă ca neîntemeiată pretenția înaintată de
Focșa Anatolie, cu privire la anularea procesului-verbal al ședinței Consiliului or.
Căușeni nr. 3 din 1 iulie 2016, în partea rezultatului votului (f.d. 234, 235-243, vol. I).
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o
apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și incorect a aplicat
normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre neîntemeiată.
Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 24 iulie 2017, Focșa Anatolie, a
contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu
pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea sa să fie admisă integral.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate
circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat
normele de drept material.
Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel
Chișinău, prin care la 7 iulie 2017 a fost expediată copia decizie instanței de apel în
adresa părților (f.d. 244, vol. II), însă la dosar nu sunt anexate înscrisuri care ar certifica
data recepționării de către recurent a copie deciziei recurate.
Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din
3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe
recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp
de o lună de la data primirii acestuia.
La 22 august 2017, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, însă pînă
la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de
Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția față de temeiurile
recursului.
3
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei
civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că
recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat
înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.
Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de
drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic
inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este
garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de
admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă
recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul
exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei
de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces
sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul
declarat de Focșa Anatolie asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Focșa Anatolie, inadmisibil.
4
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Focșa Anatolie se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecători Ion Druță
Iuliana Oprea
5