2ac-42/17 — încasarea datoriei

dosarul nr. 2ac-42/17

Î N C H E I E R E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând conflictul de competență jurisdicțională apărut între Judecătoria

Chișinău, sediul central și Curtea de Apel Chișinău,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată ,,Giulio Mortara” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nicbrand” cu

privire la încasarea datoriei,

c o n s t a t ă:

La 16 septembrie 2016, SRL ,,Giulio Mortara” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Nicbrand” cu privire la încasarea datoriei.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 21 septembrie 2017,

cererea lichidatorului SRL „Nicbrand”, Gîrleanu Natalia cu privire la suspendarea

examinării cauzei civile a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Judecătoria Chișinău, sediul central din 26 ianuarie 2017, pricina

civilă a fost strămutată pentru examinare separată conform competenței jurisdicționale

la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 01 martie 2017 Curtea de Apel Chișinău, a înaintat dosarul în

pricina civilă dată la Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea conflictului de

competență apărut între instanța de drept comun și instanța de insolvabilitate a Curții de

Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să judece pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a SRL ,,Giulio Mortara” împotriva

SRL „Nicbrand” cu privire la încasarea datoriei este Judecătoria Chișinău, sediul

central, unde urmează a fi remisă, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 44 alin. (3) CPC, conflictul de competență dintre două sau

mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o

curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 33 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanțele

judecătorești judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor

juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților și intereselor

legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competența altor

organe.

Iar conform art. 331 CPC, judecătoriile examinează și soluționează în fond toate

pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

În condițiile normelor citate este de înțeles că legea procesuală prevede că

instanțele judecătorești judecă toate pricinile civile, dacă legea nu prevede competența

altor organe.

După cum atestă materialele cauzei, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din

15 septembrie 2016, cererea introductivă a fost admisă, fiind constatată insolvabilitatea

debitorului SRL „Nicbrand” și intentată procedura simplificată a falimentului.

De asemenea este de menționat că ulterior, la data de 16 septembrie 2016,

SRL ,,Giulio Mortara” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Nicbrand”

cu privire la încasarea datoriei.

Conform art. 5 alin. (1) și alin. (2) din Legea insolvabilității, cererea de intentare

a procesului de insolvabilitate se examinează de către instanța de judecată (instanța de

insolvabilitate) în conformitate cu competența jurisdicțională stabilită în Codul de

procedură civilă și în prezenta lege. Instanța de insolvabilitate dispune de competență

exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa

debitoare. Dacă partea interesată invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa

debitoare, instanța de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în

procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

În contextul dat, în norma sus menționată sunt exhaustiv prevăzute competențele

instanței de insolvabilitate în cadrul examinării dosarului de insolvabilitate, printre care

nu se regăsește competența de a examina cereri de chemare în judecată depuse de

reclamantul-creditor către pârâtul-debitor aflat în procedura de insolvabilitate, privitor

la încasarea datoriilor, or în instanța de insolvabilitate se examinează în acest sens doar

cereri de validarea creanței depuse în instanța de insolvabilitate cu respectarea

procedurii stabilite de Legea insolvabilității.

Potrivit art. 140 alin. (1) din Legea menționată, dacă are o creanță față de debitor

născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanța,

indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de

judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a

creanțelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanță.

În același timp, Legea insolvabilității reglementează situația în care după

intentarea procedurii de insolvabilitate, pe rolul instanțelor de drept comun se află

pendinte cauze civile cu privire la bunuri din masa debitoare.

Astfel, potrivit art. 79 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

cauzele cu privire la bunurile din masa debitoare în care debitorul este pârât, iar

reclamantul este creditor chirografar și care sânt pendinte la data intentării procedurii de

insolvabilitate se suspendă până la reluare de către creditorul chirografar sau până la

încetarea procedurii de insolvabilitate. Creditorii chirografari sânt în drept să depună

cerere de înaintare a creanțelor în instanța de insolvabilitate. Procedura suspendată poate

fi reluată de creditorul chirografar în cazul nevalidării creanțelor în procedura de

insolvabilitate.

Totodată, Colegiul menționează că creditorii chirografari sunt în drept să depună

cerere de validare a creanțelor în instanța de insolvabilitate, iar procedura suspendată

poate fi reluată de creditorul chirografar în cauză numai în situația nevalidării creanțelor

sale în procedura de insolvabilitate.

În acest context, este de reținut că la caz hotărârea de intentare a procesului de

insolvabilitatea debitorului SRL „Nicbrand” a fost adoptată la data de 15 septembrie

2016, iar cererea de chemare în judecată a SRL ,,Giulio Mortara” împotriva SRL

„Nicbrand”, în procedura de faliment a fost depusă în instanța de drept comun la data de

16 septembrie 2016, ulterior intentării procedurii de insolvabilitate.

În cazul dat reclamantul SRL ,,Giulio Mortara” urma să depună cerere de

validarea creanțelor în instanța de insolvabilitate în termenul stabilit în hotărârea din

15 septembrie 2016 până la data de 24 octombrie 2016.

De altfel, a fost stabilit și faptul că la data de 31 octombrie 2016, SRL ,,Giulio

Mortara” a depus în instanța de insolvabilitate și cerere de validare a creanțelor în sumă

totală de 186 650 lei, care are ca obiect aceleași cerințe ca și în cererea de chemare în

judecată în prezenta cauză, iar cererea de admiterea creanțelor fiind depusă după

expirarea termenului instituit de instanța de insolvabilitate – 24 octombrie 2016.

Prin urmare, lichidatorul nu a inclus în tabelul definitiv al creanțelor și nu a propus

spre validare această creanță ca fiind depusă tardiv și neexistentă în documentele

contabile ale debitorului, iar instanța de insolvabilitate, prin încheierea din 06 martie

2017 a respins cererea de validarea creanțelor a acestui creditor din considerentele că a

fost depusă tardiv și nu a solicitat repunerea în termen.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele pricinii, Colegiul constată

că pe de o parte instanța de insolvabilitate a adoptat un act judecătoresc prin care nu s-

au validat cerințele SRL ,,Giulio Mortara” în cadrul procedurii de faliment simplificat

din considerentele că cererea a fost depusă tardiv și nu s-a solicitat repunerea în termen,

iar pe de altă parte, instanța de drept comun expediază instanței de insolvabilitate cauza

primită pe rol după intentarea procedurii de insolvabilitate, pentru ca instanța de

insolvabilitate să examineze un litigiu de drept deja epuizat pentru instanța de

insolvabilitate, aceasta fiind pusă în situația să se expună repetat asupra acestui litigiu.

Sub acest aspect, Colegiul reține că cauza civilă la cererea de chemare în judecată

a SRL ,,Giulio Mortara” împotriva SRL „Nicbrand” cu privire la încasarea datoriei, ține

de competența instanței judecătorești de drept comun, la caz Judecătoria Chișinău, sediul

central, unde și urmează să fie remisă pricina spre judecare în fond.

În conformitate cu art. 44 alin. (3) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoria Chișinău, sediul central la judecarea în fond

a pricinii civile la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată

,,Giulio Mortara” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nicbrand” cu privire la

încasarea datoriei.

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată ,,Giulio Mortara” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nicbrand” cu

privire la încasarea datoriei se remite spre judecare în fond la Judecătoria Chișinău,

sediul central.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva