3ra-363/17 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra- 353/17 Instanța de fond: Judecătoria mun. Râșcani, mun. Chișinău – L. Holivițcaia Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros Î N C H E I E R E 29 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, soluționând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Autoritatea Națională de Intergitate în pricina civilă la acțiunea lui Dorin Chirtoacă împotriva Comisiei Naționale de Integritate – succesor în drepturi - Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 24 noiembrie 2016, C O N S T A T Ă: Dorin Chirtoacă la data de 27 octombrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei Naționale de Integritate (în continuare CNI) privind anularea actului de constatare nr. 03/316 din 08 octombrie 2015 ( f.d.

3-6) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că în temeiul art. 2, art. 5 alin. 1) și 2) art. 9, alin. 2), art. 11, alin. 2) și alin. 4) ale Legii nr.16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese CNI a întocmit actul de constatare nr. 03/316 din 08 octombrie 2015, prin care a constatat faptul încălcării regimului juridic al conflictului de interese de către Primarul General al mun. Chișinău Dorin Chirtoacă, exprimată prin nedeclararea în termenul și modul stabilit despre conflictul de interese, generat prin interesul personal rezultat din preferințele și interesele sale de a desemna SC „Delta ACM-93” SRL învingător al licitației și semnarea cu acesta a contractului nr. 5 din 16 aprilie 2014 și s-a dispus transmiterea actului de constatare Centrului Național Anticorupție pentru aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 3132 al Codului Contravențional.

În partea constatatoare CNI a menționat, că interesul personal s-a manifestat prin favorizarea desemnării SC „Delta ACN-93” SRL învingător al licitației internaționale cu privire la reabilitarea bulevardului Ștefan cel Mare și Sfînt, str. Constantin Negruzzi și Vasile Alecsandri, mun. Chișinău, ori compania a câștigat anterior licitația cu privire la reabilitarea str. Alecu Russo din mun. Chișinău, lucrări care s-au efectuat cu încălcarea termenului și a cerințelor de calitate. În opinia reclamantului CNI în mod neobiectiv a soluționat problema conflictului de interese, fără a ține cont de toate circumstanțele cauzei. 1 Potrivit legii naționale conflictul de interese apare doar atunci când subiectul declarării are un interes personal, care ar influența îndeplinirea atribuțiilor oficiale cu imparțialitate și obiectivitate.

Interesul personal include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care subiectul declarării a avut relații politice sau de afaceri. La caz, nu este cert în ce împrejurări CNI a ajuns la concluzia prezenței interesului personal la desemnarea SC „Delta ACN-93” SRL ca învingător al licitației privind reabilitarea bulevardului Ștefan cel Mare și Sfînt, str. Constantin Negruzzi și Vasile Alecsandri din mun. Chișinău, ori simpla imputare a conflictului de interese nu este suficientă, urmând a fi probată și argumentată de autoritatea care o invocă. Faptul că în calitate de Primar General al Municipiului Chișinău a fost membru al Comisiei de evaluare a ofertelor în cadrul licitației, cu ulterioara semnare a contactului de antrepriză nr. 5 din 16 iunie 2014, îndeplinindu-și obligațiile de serviciu, nu constituie conflict de interese.

Anticipat participării la licitație el a făcut declarație pe propria răspundere de confidențialitate și imparțialitate, prin care a confirmat că este rudă sau afin până la gradul al treilea inclusiv cu unul dintre ofertanți; în ultimii trei ani, nu a avut relații de muncă sau de colaborare cu unul dintre ofertanți, nu a făcut parte din consiliul de administrație sau din orice alt organ de conducere sau de administrație al acestora; nu deține cote-părți sau acțiuni în capitalul social subscris al ofertanților. Această declarație nu au fost combătută de CNI cu careva probe pertinente și concludente. Totodată, SC „Delta ACN-93” SRL a fost desemnată învingătoare a licitației la decizia Comisiei de evaluare, care era compusă din 6 membri, fiind luată o decizie colegială și nu unipersonală.

De asemenea, în calitate de Primar General al Municipiului Chișinău nu a luat nici o atitudine părtinitoare față de SC „Delta ACN-93” SRL în mod obiectiv și-a exercitat atribuțiile de serviciu, iar faptul că această companie a fost desemnată învingătoare a licitației la reabilitarea str. Alecu Russo, mun. Chișinău, nu o decade din dreptul de a participa la alte licitații și de a fi declarată învingătoare. Acțiunile privind desemnarea SC „Delta ACN-93” SRL învingător al licitației au un caracter specific licitațiilor internaționale, reglementate prin acte internaționale și prin acordurile încheiate între Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Primăria mun.

Chișinău privind acordarea unui împrumut pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a 6 străzi principale în zona centrală a mun. Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din data de 29 aprilie 2016 s-a admis acțiunea declarată de către Dorin Chirtoacă, s-a anulat actul de constatare nr. 03/316 din 08 octombrie 2015 emis de către CNI ( f.d. 81, 86-90). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 23 mai 2016 CNI a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată ( f.d. 85, 105-110). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 24 noiembrie 2016 s-a respins apelul, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din data de 29 aprilie 2016 ( f.d. 126, 127-142). 2 Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 02 februarie 2017 Autoritatea Națională de Integritate a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea acțiunii ( f.d. 144-149). În motivarea recursului s-a indicat, că instanțele de judecată nu au aplicat legea materială care urma să fire aplicată și a aplicat o lege materială care nu trebuia să fie aplicată, interpretând legea eronat. Astfel, instanțele au conchis că legalitatea licitației nu poate fi invocată de către CNI, întrucât acesta aspect întră în competența Agenției Achiziții Publice, ori tocmai aceste aspecte demonstrează interesul care rezultă din preferințele subiectului.

La data de 28 martie 2017 avocatul Tatiana Iovu în interesele lui Dorin Chirtoacă a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, ori acesta nu se încadrează în prevederile art. 432 CPC ( f.d. 169-173). În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 24 noiembrie 2016, copia acesteia fiind expediată participanților la proces, la data de 12 decembrie 2016, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate la data de 02 februarie 2017 se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. 3 Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la al.

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 în pricina civilă la acțiunea lui Dorin Chirtoacă împotriva Comisiei Naționale de Integritate – succesor în drepturi - Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4