2ra-571/17 — evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ

Dosarul nr. 2ra – 571/17 prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău Judecător: L. Ursu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: I. Cimpoi, N. Simciuc, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 29 martie 2017 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Nicolae Craiu și Oleg Sternioală examinând admisibilitatea recursului declarat de către Babaeva Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Babaeva Natalia împotriva lui Babaev Alexandr, intervenient accesoriu Sosipatorova Tatiana privind evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Babaeva Natalia, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 12 iulie 2016, c o n s t a t ă : La 02 februarie 2015, Babaeva Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Babaev Alexandr, intervenient accesoriu Sosipatorova Tatiana privind evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ. În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 10 ianuarie 1985, în baza ordinului de repartiție nr. 032133, lui Sosipatorov Valentin, împreună cu membrii familiei sale, alcătuită din patru persoane, Babaeva Natalia, fiica Sosipatorova Tatiana și fiul Babaev (Sosipatorov) Alexandr, i-a fost acordat apartamentul nr. 35 din str. Cucorilor (anterior Kustanaiskaia) 47, mun. Chișinău. Ulterior, prin decizia Preturii sect. Rîșcani, mun.

Chișinău nr. 14/3 din 15 decembrie 1992, reclamanta a fost declarată ca fiind chiriaș în legătură cu plecarea celui precedent, fiind deschis cont personal pe numele acesteia cu familia, compusă din fiul Babaev Alexandr și fiica Sosipatorova Tatiana, care la moment dispun de viză de domiciliu în apartamentul indicat. Astfel, Babaeva Natalia relatează că, din anul 2010, traiul comun între membrii familiei în apartamentul sus menționat este imposibil, deoarece Babaev Alexandr este foarte agresiv, distruge sistematic sau deteriorează încăperea, se caracterizează nesatisfăcător la locul de trai, permanent admite conflicte în familie și cu vecinii, întrebuințează și face abuzuri de băuturi alcoolice și se află la evidența medicului narcolog ca persoană consumatoare de droguri și alte substanțe psihotrope.

Mai mult ca atât, pe parcursul acestor ani fiind permanent tras la răspundere administrativă, aflându-se până în prezent la evidența la Sector de Poliție nr. 7 Râșcani al Direcției de Pagină 1 din 4 Poliție, mun. Chișinău, ca scandalagiu familiar, dovadă servind nenumăratele procese- verbale cu privire la contravenție pornite în privința pîrîtului în ultimii 10 ani. Din aceste raționamente, susține că este imposibil de a duce un mod normal de viață în apartamentul indicat, iar ea și pârâtul nu duc o gospodărie comună, întrucât acesta din urmă creează incomodități la folosirea spațiului locativ comun, nu participă la achitarea serviciilor comunal locative și la reparația apartamentului. Totodată, a remarcat că s-a adresat cu cereri în adresa organelor competente, prin care a solicitat achitarea serviciilor comunale separat de pârât, însă a fost informată că este imposibil așa ceva.

Pretențiile sale sunt întemeiată pe dispozițiile art. 56 alin. (1), 102 alin. (1), 131 și 160 Codul cu privire la locuințe Solicită Babaeva Natalia, evacuarea membrului familiei, Babaev Alexandr, din locuința - apartamentul nr. 35 din str. Cucorilor 47, mun. Chișinău cu privarea de dreptul la spațiu locativ în apartamentul dat. Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul Babaev Alexandr nu a depus referință în întâmpinarea cererii de chemare în judecată, însă a fost prezent și a dat explicații pe marginea cauzei civile. (f. d. 69 – verso) Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 12 iulie 2016, a fost respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată. (f. d. 72, 76 – 78) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, a fost respinsă cererea de apel declarată de Babaeva Natalia, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 12 iulie 2016. (f. d. 109 - 117) La 19 decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei integrale din 01 decembrie 2016 pentru cunoștință în adresa participanților la proces. (f. d. 118) La 26 ianuarie 2017, Babaeva Natalia a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea integral. În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare. Astfel, consideră că instanța de fond și de apel au interpretat eronat prevederile art. 56 alin. (1), 102 alin. (1), 131 și 160 din Codul cu privire la locuințe.

La fel, susține că circumstanțele de fapt au fost demonstrate și confirmate prin declarațiile martorilor audiați în ședințele judiciare. În același timp, afirmă că prin prisma art. 8 al CEDO i se încalcă grav și drepturile sale, dat fiind faptul că din cauza intimatului nu poate duce un mod normal de viață și de familie. La 23 februarie 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Babaev Alexandr și Sosipatorova Tatiana cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii scrisorii. Corespunzător, în cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (f. d. 127) Până la data examinării pricinii, intimații nu au depus referință, prin care să-și expună opinia cu referire la recursul declarat.

Pagină 2 din 4 Analizând admisibilitatea recursului, conform art. 440 CPC, Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs constată că recursul declarat de Babaeva Natalia la 26 ianuarie 2017 este depus în termen. Concomitent, materialele cauzei, atestă că recursul supus examinării nu a fost examinat anterior, iar, conform art. 430 CPC, a fost intentat de persoana abilitată cu acest drept.

(f. d. 124) În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând încadrarea în dispozițiile art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC a temeiurilor invocate în recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) CPC, pentru considerentele ce succed. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În speță, Colegiul judiciar observă că recurenta Babaeva Natalia a invocat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 56 alin. (1), 102 alin. (1), 131 și 160 din Codul cu privire la locuințe.

Cu toate acestea, nu a demonstrat prin ce s-a manifestat încălcarea normelor de drept material de către instanțele ierarhic inferioare. Respectiv, în privința argumentelor susținute de recurent și rezumate mai sus de către instanța de recurs, completul apreciază că prin reluarea criticilor deja cenzurate de instanța de apel, recurenta tinde să obțină o nouă verificare a susținerilor sale, cu toate că legea recunoaște doar dublul grad de jurisdicție și căile extraordinare de atac, iar nu și al treilea grad devolutiv asupra problemelor de fapt. În lumina celor relatate, Colegiul constată că încălcările invocate, exprimate sub forma unor enunțuri generale, nedezvoltate, nu permit încadrarea lor în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) CPC.

Or, în mod evident, lipsește o formulare suficientă și adecvată în ceea ce privește chestiunea de drept pusă în discuție pentru a identifica esența și temeiul cererii de recurs, impuse de art. 437 alin. (1) lit. f) din CPC. La acest capitol și în baza celor stabilite mai sus, instanța reține că recursul declarat de către Babaeva Natalia nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce-ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicări eronate a normelor de drept material sau a Pagină 3 din 4 normelor de drept procedural. Astfel, acesta nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, adică este lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din deciziile judecătorești contestate, fiind neglijate în mod clar dispozițiile art. 432 alin. (1) – (4) CPC.

(a se vedea, inter alia, Valentin Gorizdra împotriva Republicii Moldova, nr. 53180/99 sau BURG și alții împotriva Franței (decembrie), CEDO 2003-II, nr. 34.763/02) Suplimentar, Colegiul relevă că recurenta Babaeva Natalia a declarat prezenta cerere, după ce a avut posibilitatea de a fi auzit de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție. (a se vedea, mutatis mutandis, „Levages Prestations Services” împotriva Franței, citată anterior, § 48 – 50) Prin urmare, completul judiciar apreciază că Babaeva Natalia i-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CtEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere. (a se vedea, mutatis mutandis, BLÜCHER împotriva Cehiei, nr. 58580/00, 11 aprilie 2005, pct. 65 – 67) În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod unanim că recursul declarat de către Babaeva Natalia nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre examinarea în fond, urmând a fi considerat inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Babaeva Natalia. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Judecător Tatiana Vieru Judecătorii Nicolae Craiu Oleg Sternioală Pagină 4 din 4