2ra-571/17 — evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ

Dosarul nr. 2ra – 571/17

prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău

Judecător: L. Ursu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, N. Simciuc, A. Gavrilița

ÎNCHEIERE

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu și Oleg Sternioală

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Babaeva Natalia,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Babaeva

Natalia împotriva lui Babaev Alexandr, intervenient accesoriu Sosipatorova Tatiana

privind evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Babaeva Natalia, fiind menținută hotărârea

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 12 iulie 2016,

c o n s t a t ă :

La 02 februarie 2015, Babaeva Natalia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Babaev Alexandr, intervenient accesoriu Sosipatorova Tatiana privind

evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 10 ianuarie 1985, în baza

ordinului de repartiție nr. 032133, lui Sosipatorov Valentin, împreună cu membrii

familiei sale, alcătuită din patru persoane, Babaeva Natalia, fiica Sosipatorova Tatiana

și fiul Babaev (Sosipatorov) Alexandr, i-a fost acordat apartamentul nr. 35 din str.

Cucorilor (anterior Kustanaiskaia) 47, mun. Chișinău. Ulterior, prin decizia Preturii

sect. Rîșcani, mun. Chișinău nr. 14/3 din 15 decembrie 1992, reclamanta a fost

declarată ca fiind chiriaș în legătură cu plecarea celui precedent, fiind deschis cont

personal pe numele acesteia cu familia, compusă din fiul Babaev Alexandr și fiica

Sosipatorova Tatiana, care la moment dispun de viză de domiciliu în apartamentul

indicat.

Astfel, Babaeva Natalia relatează că, din anul 2010, traiul comun între membrii

familiei în apartamentul sus menționat este imposibil, deoarece Babaev Alexandr este

foarte agresiv, distruge sistematic sau deteriorează încăperea, se caracterizează

nesatisfăcător la locul de trai, permanent admite conflicte în familie și cu vecinii,

întrebuințează și face abuzuri de băuturi alcoolice și se află la evidența medicului

narcolog ca persoană consumatoare de droguri și alte substanțe psihotrope. Mai mult

ca atât, pe parcursul acestor ani fiind permanent tras la răspundere administrativă,

aflându-se până în prezent la evidența la Sector de Poliție nr. 7 Râșcani al Direcției de

Pagină 1 din 4

Poliție, mun. Chișinău, ca scandalagiu familiar, dovadă servind nenumăratele procese-

verbale cu privire la contravenție pornite în privința pîrîtului în ultimii 10 ani.

Din aceste raționamente, susține că este imposibil de a duce un mod normal de

viață în apartamentul indicat, iar ea și pârâtul nu duc o gospodărie comună, întrucât

acesta din urmă creează incomodități la folosirea spațiului locativ comun, nu participă

la achitarea serviciilor comunal locative și la reparația apartamentului. Totodată, a

remarcat că s-a adresat cu cereri în adresa organelor competente, prin care a solicitat

achitarea serviciilor comunale separat de pârât, însă a fost informată că este imposibil

așa ceva. Pretențiile sale sunt întemeiată pe dispozițiile art. 56 alin. (1), 102 alin. (1),

131 și 160 Codul cu privire la locuințe

Solicită Babaeva Natalia, evacuarea membrului familiei, Babaev Alexandr, din

locuința - apartamentul nr. 35 din str. Cucorilor 47, mun. Chișinău cu privarea de

dreptul la spațiu locativ în apartamentul dat.

Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul Babaev Alexandr nu a depus referință în

întâmpinarea cererii de chemare în judecată, însă a fost prezent și a dat explicații pe

marginea cauzei civile. (f. d. 69 – verso)

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 12 iulie 2016, a fost

respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată. (f. d. 72, 76 – 78)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, a fost respinsă

cererea de apel declarată de Babaeva Natalia, fiind menținută hotărârea Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 12 iulie 2016. (f. d. 109 - 117)

La 19 decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei

integrale din 01 decembrie 2016 pentru cunoștință în adresa participanților la proces.

(f. d. 118)

La 26 ianuarie 2017, Babaeva Natalia a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, solicitând casarea deciziei instanței de apel,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea integral.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenta a reiterat motivele de fapt

și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare. Astfel,

consideră că instanța de fond și de apel au interpretat eronat prevederile art. 56 alin.

(1), 102 alin. (1), 131 și 160 din Codul cu privire la locuințe.

La fel, susține că circumstanțele de fapt au fost demonstrate și confirmate prin

declarațiile martorilor audiați în ședințele judiciare. În același timp, afirmă că prin

prisma art. 8 al CEDO i se încalcă grav și drepturile sale, dat fiind faptul că din cauza

intimatului nu poate duce un mod normal de viață și de familie.

La 23 februarie 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Babaev Alexandr și

Sosipatorova Tatiana cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței timp de o lună de la data primirii scrisorii. Corespunzător, în cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia (f. d. 127)

Până la data examinării pricinii, intimații nu au depus referință, prin care să-și

expună opinia cu referire la recursul declarat.

Pagină 2 din 4

Analizând admisibilitatea recursului, conform art. 440 CPC, Colegiului Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs constată că recursul

declarat de Babaeva Natalia la 26 ianuarie 2017 este depus în termen.

Concomitent, materialele cauzei, atestă că recursul supus examinării nu a fost

examinat anterior, iar, conform art. 430 CPC, a fost intentat de persoana abilitată cu

acest drept. (f. d. 124)

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând

încadrarea în dispozițiile art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC a temeiurilor invocate în

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) CPC,

pentru considerentele ce succed.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În speță, Colegiul judiciar observă că recurenta Babaeva Natalia a invocat că

instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 56 alin. (1), 102 alin. (1), 131 și

160 din Codul cu privire la locuințe. Cu toate acestea, nu a demonstrat prin ce s-a

manifestat încălcarea normelor de drept material de către instanțele ierarhic inferioare.

Respectiv, în privința argumentelor susținute de recurent și rezumate mai sus de

către instanța de recurs, completul apreciază că prin reluarea criticilor deja cenzurate

de instanța de apel, recurenta tinde să obțină o nouă verificare a susținerilor sale, cu

toate că legea recunoaște doar dublul grad de jurisdicție și căile extraordinare de atac,

iar nu și al treilea grad devolutiv asupra problemelor de fapt.

În lumina celor relatate, Colegiul constată că încălcările invocate, exprimate

sub forma unor enunțuri generale, nedezvoltate, nu permit încadrarea lor în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) CPC. Or, în mod evident, lipsește o

formulare suficientă și adecvată în ceea ce privește chestiunea de drept pusă în

discuție pentru a identifica esența și temeiul cererii de recurs, impuse de art. 437 alin.

(1) lit. f) din CPC.

La acest capitol și în baza celor stabilite mai sus, instanța reține că recursul

declarat de către Babaeva Natalia nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce-ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicări eronate a normelor de drept material sau a

Pagină 3 din 4

normelor de drept procedural. Astfel, acesta nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

adică este lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

deciziile judecătorești contestate, fiind neglijate în mod clar dispozițiile art. 432 alin.

(1) – (4) CPC. (a se vedea, inter alia, Valentin Gorizdra împotriva Republicii

Moldova, nr. 53180/99 sau BURG și alții împotriva Franței (decembrie), CEDO

2003-II, nr. 34.763/02)

Suplimentar, Colegiul relevă că recurenta Babaeva Natalia a declarat prezenta

cerere, după ce a avut posibilitatea de a fi auzit de o instanță de fond și de o instanță

de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție. (a se vedea, mutatis mutandis,

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, citată anterior, § 48 – 50)

Prin urmare, completul judiciar apreciază că Babaeva Natalia i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CtEDO, rezultă că participanții au reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere. (a se vedea, mutatis

mutandis, BLÜCHER împotriva Cehiei, nr. 58580/00, 11 aprilie 2005, pct. 65 – 67)

În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, completul Colegiului

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție decide

în mod unanim că recursul declarat de către Babaeva Natalia nu ridică probleme de

drept și nu poate fi acceptat spre examinarea în fond, urmând a fi considerat

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Babaeva Natalia.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecător Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Pagină 4 din 4