2ra-158/20 — evacuarea, obligarea de a nu crea obstacole

Dosarul nr. 2ra-158/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – N. Simciuc, V. Buhnaci, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Baciu, prin intermediul

avocatului Roman Aronov,

în cauza civilă la cererea înaintată Valeriu Baciu către Alexandr Prusacov cu

privire la evacuarea din spațiul locativ și obligarea de a nu crea obstacole în folosirea

imobilului, și cererea reconvențională depusă de Alexandr Prusacov către Valeriu Baciu

și Tatiana Baciu cu privire la recunoașterea valabilității actului juridic,

împotriva deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Valeriu Baciu, prin intermediul avocatului

Roman Aronov, fiind menținută hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 17 martie 2017, Valeriu Baciu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandr Prusacov cu privire la evacuarea din spațiul locativ și

obligarea de a nu crea obstacole în folosirea imobilului.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, Valeriu Baciu este proprietarul unic al casei

de locuit individuale nr. XX din str. XXXX, mun. Chișinău, conform contractului

de schimb nr. 3-1546 din 26 martie 1998 (0100/12/1035) și certificatului de

moștenitor legal nr. 18 din 03 ianuarie 2012 (0100/12/1037). Însă, Alexandr

Prisacov locuiește și se folosește de acest imobil în mod ilegal și în lipsa cărorva

documente. La fel, acesta creează incomodități în exercitarea dreptului de

proprietate de către reclamant.

Prin reclamația nr. 46/03-17 din 02 martie 2017 pârâtului i-a fost propusă

soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară. Deși reclamația expediată a fost

recepționată la 07 martie 2017, aceasta a rămas fără răspuns și executare.

În calitate de proprietar unic al casei de locuit, reclamantul a efectuat demersul

necesar pentru evacuarea din spațiul locativ, însă pârâtul și-a expus refuzul

vehement și nemotivat în acest sens. Apreciază că, refuzul de eliberare a spațiului

1

locativ reprezintă un veritabil abuz de drept, care încalcă dreptul de proprietate al lui

Valeriu Baciu asupra casei în litigiu.

Potrivit reclamantului, locatarii temporari sunt obligați să elibereze încăperea

imediat, la cererea chiriașului sau a familiei lui care locuiesc împreună. În caz de

refuz privind eliberarea încăperii, chiriașul sau membrii familiei lui sunt în drept să

ceară pe cale judiciară evacuarea locatarilor temporari, fără a li se acorda o altă

încăpere de locuit.

Pe cale de consecință, Valeriu Baciu a solicitat evacuarea lui Alexandr Prusacov

din casa de locuit individuală nr. XX, str. XXXX, mun. Chișinău, înregistrată la

Organul cadastral teritorial Chișinău cu numărul cadastral XXXXXXXX, cu

suprafața totală de 214,3 m2, fără acordarea altui spațiu locativ, precum și obligarea

lui Alexandr Prusacov să nu-i creeze obstacole lui Valeriu Baciu în exercitarea

dreptului său de proprietate asupra casei de locuit.

La 05 octombrie 2017, Alexandr Prusacov a înaintat acțiune reconvențională

împotriva lui Valeriu Baciu și Tatianei Baciu cu privire la recunoașterea valabilității

actului juridic, și anume recunoașterea valabilității convenției încheiate între el și

pârâți, potrivit căreia dânșii i-au oferit o odaie în casa de locuit din mun. Chișinău,

str. XXXXXXX, XX, până când Tatiana Baciu îi va procura un apartament în mun.

Chișinău.

În motivarea acțiunii reconvenționale s-a invocat că, în anul 2003, Tatiana Baciu

i-a propus să vândă apartamentul nr. XX, amplasat în mun. Chișinău, str.

XXXXXXXX, XX, iar cu banii obținuți, să cumpere o afacere - un magazin, cu

promisiunea că vor câștiga bani și îi vor procura alt apartament. A fost de acord,

astfel a împutemicit-o pe pârâtă prin procură să-i vândă apartamentul și să-i procure

altul ulterior. Până la procurarea apartamentului, au convenit ca Alexandr Prusacov

să locuiască într-o odaie în imobilul familiei pârâților, situat în mun. Chișinău, str.

XXXXXXXX, XX.

Întrucât promisiunea privind procurarea de către pârâți a unui alt apartament nu

a fost realizată, reclamantul s-a adresat în instanța de judecată cu cerere privind

schimbarea modului de executare a hotărârii judecătorești adoptate de Judecătoria

Rîșcani, mun. Chișinău la 20 februarie 2009, prin care Tatiana Baciu a fost obligată

să-i procure apartament. În anul 2012, instanța de judecată a admis cererea, a încasat

de la Tatiana Baciu suma de XXXX lei în beneficiul reclamantului, pentru

procurarea unui apartament.

Astfel, reclamantul a prezentat documentul executoriu spre executare, însă până

în prezent hotărârea judecătorească nu este executată.

În anul 2015, la executorul judecătoresc a parvenit o cerere din partea lui Valeriu

Baciu privind transmiterea în proprietate a 1/6 din imobilul în litigiu, în contul

creanței pârâtei Tatiana Baciu. Deși inițial nu a fost de acord cu respectiva

propunere, ulterior a acceptat-o, cu condiția efectuării reparației capitale și conectării

la toate rețelele, pentru asigurarea unui trai decent. Însă, titlul executoriu a fost

restituit. Ulterior, l-a prezentat unui alt executor, iar până în prezent nu este încă

executat.

Potrivit reclamantului, în mod evident banii obținuți din vânzarea apartamentului

său au fost folosiți de familia Baciu în vederea procurării afacerii, care cu siguranță

aparține pârâților, fiind doar înregistrată formal pe numele altor persoane. Faptul că,

între reclamant și pârâți a existat o înțelegere ca primul să locuiască în imobilul lui

2

Valeriu Baciu și al Tatianei Baciu până la procurarea altui apartament pe numele său

sau până la încasarea sumei de bani necesare în acest sens, este probată prin dorința

pârâtului să-i transmită în proprietate 1/6 cotă-parte din imobilul în litigiu, prin faptul

că ambii au dat acordul să locuiască în imobilul dat, au dat acordul să-și perfecteze

viza de domiciliu.

Prin hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea

de chemare în judecată depusă de Valeriu Baciu împotriva lui AlexandrPrusacov

privind evacuarea din spațiul locativ și obligarea de a nu crea obstacole în folosirea

imobilului, și acțiunea reconvențională depusă de Alexandr Prusacov împotriva lui

Valeriu Baciu și Tatiana Baciu cu privire la recunoașterea valabilității actului juridic,

s-au respins ca nefondate.

Prin decizia 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Valeriu Baciu, prin intermediul avocatului Roman Aronov, fiind

menținută hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prin hotărârea irevocabilă a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 februarie 2009, menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2009, Tatiana Baciu a fost obligată să-i

procure lui Alexandr Prusacov un apartament conform stipulărilor indicate în

procura nr. XX din 26 septembrie 2003, autentificată la Biroul notarial Ludmila

Muruianu, prin care Tatiana Baciu (soția lui Valeriu Baciu) a înstrăinat apartamentul

nr. XX, din str. XXXXXXXX, XX, mun. Chișinău, ce-i aparținea lui Alexandr

Prusacov, iar la 04 septembrie 2013, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău a emis titlul

executoriu nr.2-15614/12, prin care s-a dispus schimbarea modului de executare a

hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 februarie 2009 și încasarea de

la Tatiana Baciu în beneficiul lui Alexandr Prusacov a sumei de XXXX lei. (f.d.38)

Cu toate acestea, temeiurile aflării lui Alexandr Prusacov în imobilul din mun.

Chișinău, str. XXXXXXX, XX, nu au decăzut, raporturile apărute între părți în acest

sens continuând să existe, fiind neexecutate până în prezent.

Mai mult ca atât, prin cererea depusă personal în adresa executorului

judecătoresc, Valeriu Baciu și-a dat acordul în vederea transmiterii în beneficiul lui

Alexandr Prusacov a 1/6 din cota-parte deținută de 23/100 din locuința amplasată în

mun. Chișinău, str. XXXXXXXX, XX, în contul stingerii datoriei soției sale,

Tatiana Baciu, pe care o are față de Alexandr Prusacov.

La 25 noiembrie 2019, Valeriu Baciu, prin intermediul avocatului Roman

Aronov, a contestat cu recurs decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de chemare

în judecată și cererea de apel.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 23

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a hotărârii din 29 martie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțatea unei noi decizii prin care

acțiunea lui Valeriu Baciu să fie admisă integral.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

3

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valeriu

Baciu, prin intermediul avocatului Roman Aronov, este neîntemeiat și urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 23 octombrie 2019 și expediată participanților la proces la 11 noiembrie 2019 (f.d.

166), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul

recepționării acesteia de către părți. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 25 noiembrie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

4

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Valeriu Baciu, prin intermediul avocatului Roman

Aronov.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valeriu Baciu, prin intermediul

avocatului Roman Aronov.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

5