2ra-522/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: L. Roic-Botezatu dosarul nr. 2ra-522/17

instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliță, L. Popova

Î N C H E I E R E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Lidia Gurali,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Gurali împotriva

Consiliului comunei Crasnoarmeiscoe și primarului comunei Crasnoarmeiscoe,

raionul Hîncești, Alexandru Todoseiciuc, intervenienți accesorii Direcția

asistență socială și protecție a familiei Hîncești, Avocatul Poporului și Angela

Nistor cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, prin

care a fost respins apelul declarat de către Lidia Gurali și a fost menținută

hotărârea Judecătoriei Hîncești din 09 iunie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 09 octombrie 2015, Lidia Gurali a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului comunei Crasnoarmeiscoe și primarului comunei

Crasnoarmeiscoe, r-nul Hîncești, Alexandru Todoseiciuc cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este sora lui Vasile Gurali,

care din relația de concubinaj cu Angela Nistor are trei copii minori, XXXX,

XXXX și XXXX.

Menționează că, la data de 18 august 2007, Angela Nistor a informat-o

despre decesul fratelui său, Vasile Gurali, iar după înmormântarea acestuia, i-a

lăsat în grijă pe fiica lor minoră, XXXX, născută la XXXX, motivând că

părăsește țară și peste o săptămână, o va lua înapoi, fapt care nu a fost realizat,

mai mult, ulterior, i-a lăsat la întreținere și fiica mai mică, XXXX născută la 24

martie 2007, fără a-i transmite careva documente în privința acesteia.

Invocă că, ambii copii s-au aflat la întreținerea și educația sa, i-a îngrijit și

le-a acordat toate cele necesare, au frecventat grădinița, apoi au fost

înmatriculați la liceul din localitate, fapte probate prin confirmarea nr. 821,

eliberată de către Primăria comunei Crasnoarmeiscoe din 05 iunie 2015,

1

adeverința nr. 99 din 24 și certificatul nr. 248 din 20 mai 2015, eliberate de

Liceul Teoretic „Dmitrie Cantemir”.

Relevă că, prin decizia Consiliului comunei Crasnoarmeiscoe, r-nul

Hîncești nr. 07/08 din 18 octombrie 2010 a fost numită ca tutore asupra minorei,

XXXX, iar în privința XXXX nu a putut fi instituită tutela, deoarece nu avea

certificat de naștere.

Afirmă că, în toți acești ani, Angela Nistor nu a contactat-o, nu s-a

interesat de soarta copiilor și nu a contribuit la întreținerea lor, iar în luna aprilie

2015, aceasta a cerut să-i întoarcă copii, totodată, sesizând și Direcția asistență

socială și protecție a familiei Hîncești, care i-a acordat prioritate luând în

considerație doar faptul că este mama biologică a copiilor, însă nu a ținut cont

că, nu are un loc de trai stabil, locuință proprie, nu este angajată în câmpul

muncii, nu poate oferi copiilor condiții decente de trai, nu s-a interesat de starea

copiilor și nu a contribuit la întreținerea acestora.

Consideră că, în aceste condiții, copiii se află în pericol și pot deveni

victime ale traficului de copii, ori prestarea serviciilor sexuale, iar prin

comportamentul acesteia, copiii sunt afectați psihic, au stări nervoase de șoc și

nici nu doresc să o cunoască sau să locuiască cu ea.

Menționează că, Angela Nistor nu și-a onorat obligațiunile părintești pe o

perioadă de 10 ani față de fiica XXXX și timp de 5 ani față de XXXX, mai mult

ca atît, aceasta aplică față de copii violența fizică, din care considerente și în

interesul copiilor ar urma să fie decăzută din drepturile părintești.

Susține că, autoritatea publică locală este vinovată de faptul că, până în

prezent, XXXX nu dispune de certificat de naștere, nu i-a fost atribuit codul de

identitate, cu toate că, a fost înmatriculată la studii în Liceul Teoretic din

localitate, la fel, aceasta era obligată să instituie tutela asupra copilului minor.

Relevă că, la data de 20 iulie 2015, prin dispoziția primarului comunei

Crasnoarmeiscoe nr. 28, a fost anulată tutela instituită asupra minorei XXXX,

născută la XXXX în legătură cu întoarcerea mamei, Angela Nistor.

Consideră că, dispoziția nr. 28 din 20 iulie 2015 este ilegală și vine în

contradicție cu drepturile și interesele copiilor minori, XXXX și XXXX.

Afirmă că, la data de 16 septembrie 2015, a depus la Primăria comunei

Crasnoarmeiscoe, r-nul Hîncești o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea

dispoziției nr. 28 din 20 iulie 2015, însă aceasta nu a fost executată.

Mai invocă că, în toată această perioadă, și-a onorat obligațiile de tutore

asupra minorei XXXX, niciodată nu a solicitat eliberarea din această calitate,

dimpotrivă, a participat și la educația XXXX, le-a educat conform propriilor

convingeri, a contribuit la dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a lor.

Solicită repunerea în termen, anularea dispoziției nr. 28 din 20 iulie 2015,

emisă de către primarul comunei Crasnoarmeiscoe, r-nul Hîncești, obligarea

autorității tutelare a comunei Crasnoarmeiscoe, r-nul Hîncești să instituie tutela

pe numele său asupra copilului minor, XXXX și încasarea din contul pârâților în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierile Judecătoriei Hîncești din 24 noiembrie 2015, 24

decembrie 2015 și 09 iunie 2016 au fost atrași în proces în calitate de

2

intervenienți accesorii, Direcția asistență socială și protecție a familiei Hîncești,

Avocatul Poporului reprezentat de către Tamara Tentriuc și Angela Nistor.

Pe parcursul examinării cauzei reclamanta și-a concretizat cerințele,

solicitând anularea dispoziției primarului comunei Crasnoarmeiscoe, r-nul

Hîncești nr. 28 din 20 iulie 2015 ca ilegală, indicând că, primarul nu este în

drept să anuleze decizia Consiliului local, care constituie un act administrativ al

autorității publice locale.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 09 iunie 2016 a fost respinsă

acțiunea ca neîntemeiată.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, primarul comunei

Crasnoarmeiscoe, r-nul Hîncești, Alexandru Todoseiciuc, ca reprezentant al

administrației publice locale a emis dispoziția nr. 28 din 20 iulie 2015, prin care

a fost dispusă anularea tutelei în privința minorei XXXX, născută la XXXX, în

conformitate cu atribuțiile sale de serviciu, fiind organul competent de a emite

un astfel de act.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de către Lidia Gurali și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 26 ianuarie 2017, Lidia Gurali a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea integrală a

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și, anume, prevederile art. 9 pct. (1), art. 12 și 27 pct. (1)

ale Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului, adoptată de

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989.

Menționează că, la data de 18 octombrie 2010, prin decizia nr. 07/08 a

Consiliului comunei Crasnoarmeiscoe, r-nul Hîncesti, a fost instituită tutela

asupra copilului, XXXX și a fost numită în calitate de tutore.

Relevă că, la data de 20 iulie 2015, prin dispoziția nr. 28, emisă de către

primarul comunei Crasnoarmeiscoe a fost anulată tutela instituită asupra

copilului, XXXX, ca temei fiind invocate prevederile art. 29, alin. (1), lit. j) și

ale art. 32, alin. (1), (2) ale Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la

administrația publică locală și ale art. 142-147 din Codul familiei, precum și

cererea Angelei Nistor.

Invocă că, anularea tutelei instituită asupra XXXX vine în contradicție cu

interesele acesteia, deoarece din anul 2007 până în prezent, ea a apărat drepturile

și interesele acesteia, a întreținut-o și educat-o, i-a acordat siguranță și o bună

dezvoltare fizică, intelectuală și spirituală într-un mediu benefic.

Afirmă că, Angela Nistor, din momentul adresării cu cerere la Primăria

comunei Crasnoarmeiscoe, 13 mai 2015, prin care și-a manifestat intenția de a-și

lua copiii și până în prezent, nu i-a vizitat, nu i-a contactat și nici nu s-a interesat

de copii.

Susține că, dispoziția nr. 28 din 20 iulie 2015 a fost emisă contrar

prevederilor legislației în domeniu, or, prin decizia unipersonală a primarului a

3

fost anulată decizia Consiliului comunei Crasnoarmeiscoe, r-nul Hîncești nr. 07-

08 din 18 octombrie 2010, prin care a fost instituită tutela.

Mai invocă că, niciodată nu a solicitat eliberarea sa din calitate de tutore

asupra XXXX, dimpotrivă, a participat la educația ambelor fete, le-a educat

conform propriilor convingeri, a contribuit la dezvoltarea fizică, intelectuală și

spirituală a lor și a asigurat frecventarea instituției școlare, mai mult ca atât, din

data instituirii tutelei și până în prezent, își onorează obligațiile de tutore, astfel,

nu poate fi înlăturată din această calitate.

Consideră că, la emiterea dispoziției nr. 28, primarul comunei

Crasnoarmeiscoe, r-nul Hîncești nu a ținut cont de interesul superior al copilului

și de părerea acestuia, care nu o recunoaște pe Angela Nistor în calitate de

mamă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or,

din materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

4

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Lidia Gurali

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16

aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Lidia Gurali asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul Lidiei Gurali ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440

alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Lidia Gurali se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

5

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

6