2ra-2775/16 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material si moral

2ra-2775/16 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță – V. Carapirea dosarul nr. 2ra-2775/16

instanța de apel – N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Sîromeat Ala și Gargalîc Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui

Sîromeat Ala împotriva Consiliului orășenesc Basarabeasca, Rusev Dumitru, Jelezoglo

Fiodor, Șupac Fiodor, Serdiucov Ivan, Cosian Liparit, Crușca Vasile, Nichita Nicolai,

Pascalov Vladimir, Grecov Zaharia, Bonar Valentina, Crasicov Alexandr, Cîrboba

Harlampi, Chiciuc Liudmila cu privire la contestarea actului administrativ, repararea

prejudiciului material și moral, la cererea de chemare în judecată a lui Gargalîc Ivan

împotriva Consiliului orășenesc Basarabeasca, Rusev Dumitru, Jelezoglo Fiodor,

Șupac Fiodor, Serdiucov Ivan, Cosian Liparit, Crușca Vasile, Nichita Nicolai,

Pascalov Vladimir, Grecov Zaharia, Bonar Valentina, Crasicov Alexandr, Cîrboba

Harlampi, Chiciuc Liudmila cu privire la contestarea actului administrativ, repararea

prejudiciului material și moral, și la cererea de chemare în judecată a Oficiului

Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Basarabeasca

cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 15 iunie 2016, prin care au fost respinse apelurile declarate de Sîromeat

Ala, Gargalîc Ivan și Oficiul Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat și menținută

hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 29 septembrie 2015

c o n s t a t ă

La 20 mai 2014 Oficiul Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Basarabeasca, intervenient

principal Ivan Gargalîc, intervenient accesoriu Petru Arnaut, Alexei Uzun cu privire la

anularea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/3.3 din 23 aprilie 2013.

În motivarea acțiunii a indicat că efectuînd controlul legalității pe calea

contenciosului administrativ, a constatat că autoritatea emitentă a emis un act

administrativ ilegal. Prin notificarea nr. 1304 /OT7-182 din 02 aprilie 2014 Oficiul

Teritorial Hîncești a solicitat abrogarea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca

nr.4/3.3 din 23 aprilie 2013. Conform art.14 al. (2) din Legea privind formarea

bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004, formarea bunului imobil se încheie

atunci cînd în Registrul bunurilor imobile se înscriu datele despre bunul imobil format

și drepturile asupra lui. Întrucît decizia în cauză specifică numerele cadastrale a

bunurilor imobile ce urmează a fi formate, acestea fiind înscrise în Registrul bunurilor

imobile și, pct. 1 și 2 din decizia dată contravin normei citate. Totodată,

consecutivitatea formării bunului imobil este stabilită în art.14 al.(1) din Legea privind

formarea bunurilor imobile. Astfel, adoptarea deciziei de formare a bunului imobil

urma a fi precedată de efectuarea unui studiu privind posibilitatea formării bunului

imobil, elaborarea proiectului de formare a bunului imobil și întocmirea planului

cadastral sau geometric al bunului imobil format. La solicitarea Oficiului Teritorial

Hîncești al Cancelariei de Stat privind prezentarea copiilor unui șir de acte ce țin

nemijlocit de formarea și vînzarea bunului imobil, Primăria orașului Basarabeasca nu a

prezentat copiile actelor care urmau a fi întocmite la etapa adoptării deciziei de

formare a bunurilor imobile, inclusiv planul geometric.

Ulterior, reclamantul și-a concretizat cerințele acțiunii și a cerut excluderea din

decizia nr.4/3.3 din 23 aprilie 2013 din pct.1 a sintagmei – „un teren cu o suprafață de

0,0089 ha cu numărul cadastral 1201313350 de pe str. Voczalinaia f/n pentru vînzarea

sub magazinul privatizat de Arnaut P. de a confirma granițele terenului ( plan-schema

se anexează)”, iar din pct.3 excluderea sintagmei – „un teren cu o suprafață de 0,0089

ha cu numărul cadastral 1201313350 de pe str. Voczalinaia f/n pentru vînzarea sub

magazinul privatizat de Arnaut P. cu coeficient preferențial”.

La data de 23 iulie 2014 Sîromeat Ala a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului orășenesc Basarabeasca cu privire la anularea al.(2) din pct. 1,

al.(3) din pct.3 din decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/3.3 din 23 aprilie

2014.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 23 aprilie 2013 de către Consiliul

or. Basarabeasca a fost adoptată decizia nr.4/3.3 cu privire la vînzarea sectoarelor de

teren de sub obiectele privatizate.

Potrivit pct. 1 al. (2) al deciziei date, consiliul a decis de a forma un sector de

teren cu suprafața de 0,0089 ha cu nr. cadastral 1201313350 pe str. Gării f/n pentru

vînzarea sub magazinul privatizat de Arnaut Petru. Construcția sus nominalizată parțial

este construită pe terenul său, care constituie proprietatea sa privată. Prin urmare,

Consiliul or. Basarabeasca nu putea și respectiv nu era în drept să decidă vînzarea

terenului (integral) de sub construcția sus nominalizată.

Consiliul or. Basarabeasca prin p.3 al.3 al deciziei nr.4/3.3 din 23 aprilie 2013

a decis vînzarea terenului de sub magazinul lui Arnaut Petru. O parte din teren se află

sub construcția lui Sîromeat Ala și constituie proprietatea sa privată. Astfel, Consiliul

or. Basarabeasca nu era în drept să decidă vînzarea terenului de sub construcția

nominalizată, reieșind din faptul că o parte de sub construcție nu constituie proprietate

publică de domeniu privată al Consiliului or. Basarabeasca, dar constituie proprietatea

privată a reclamantei. La adoptarea deciziei nominalizate Consiliul or. Basarabeasca în

mod direct a încălcat prevederile art.14 al.(2) lit. d) al Legii privind administrația

publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, care prevede că pornind de la domeniile

de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întîi stabilite la

art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează

competența de a decide vînzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă ori în

locațiune a bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului),

după caz, în condițiile legii.

Decizia contravine și pct. 7 al Regulamentului cu privire la vînzarea -

cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16

decembrie 2008, care prevede că cumpărător al terenului aferent poate fi proprietarul

bunului privatizat sau privat amplasat pe acest teren. La fel, decizia a fost adoptată cu

nerespectarea pct.13 și pct. 14 al Regulamentului cu privire la vînzarea - cumpărarea

terenurilor aferente.

În rezultatul examinării cererii înaintate de către reclamantă în adresa Primăriei

or. Basarabeasca și a secretarului Consiliului or. Basarabeasca cu privire la furnizarea

informației în ce privește decizia nominalizată, la data de 28 februarie 2014 primarul

or. Basarabeasca prin scrisoarea nr.223 i-a transmis copia deciziei nr.4/3.3 din 23

aprilie 2013 și a extrasului din Registrul bunurilor imobile în privința terenului cu nr.

cadastral 1201313350. Reieșind din faptul că la data de 28 februarie 2014 a aflat că

prin decizia nominalizată Consiliul or. Basarabeasca a decis vînzarea terenului de sub

construcția privatizată de Arnaut Petru, teren care de fapt constituie proprietatea

privată a reclamantei, la data de 21 martie 2014 aceasta a intervenit în adresa

Consiliului or. Basarabeasca cu o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea al.2

din pct.1 al deciziei nr.4/3.3 din 23 martie 2013 prin care s-a decis formarea bunului

imobil cu nr. cadastral 1201313350 și a al.3 din pct.3 al deciziei nr.4/3.3 din 23 aprilie

2013 prin care s-a decis vînzarea bunului imobil cu nr. cadastral 1201313350, însă

cererea dată a rămas fără soluționare.

La 25 august 2014 Gargalîc Ivan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului orășenesc Basarabeasca cu privire la anularea al.(2) din pct.1 și

al.(3) din pct.3 al deciziei nr.4/3.3 din 23 aprilie 2014.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 23 aprilie 2013 de către Consiliul

or. Basarabeasca a fost adoptată decizia nr.4/3.3 cu privire la vînzarea sectoarelor de

teren de sub obiectele privatizate.

Prin pct.1 al.2 al deciziei nominalizate consiliul a decis de a forma un sector de

teren cu suprafața de 0,0089 ha cu nr. cadastral 1201313350 pe str. Gării f/n pentru

vînzarea sub magazinul privatizat de Arnaut Petru. Construcția sus nominalizată parțial

este construită pe terenul reclamantului, care constituie proprietatea sa privată. Prin

urmare, Consiliul or. Basarabeasca nu putea și, respectiv, nu era în drept să decidă

vînzarea terenului (integral) de sub construcția sus nominalizată. Consiliul or.

Basarabeasca prin pct.3 al.3 al deciziei nr.4/3.3 din 23 aprilie 2013 a decis vînzarea

terenului de sub magazinul lui Arnaut Petru. O parte de teren se află sub construcția

reclamantului și constituie proprietatea sa privată, respectiv Consiliul or. Basarabeasca

nu era în drept să decidă vînzarea terenului de sub construcția nominalizată, în cazul în

care o parte de sub construcția nominalizată nu constituie proprietate publică de

domeniu privat a consiliului.

Prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 02 octombrie 2014, acțiunile au

fost conexate într-un singur proces.

Ulterior, reclamanții Sîromeat Ala și Gargalîc Ivan și-au concretizat pretențiile

și au solicitat includerea în calitate de copîrîți a consilierilor care au votat „pro” la

adoptarea deciziei nr.4/3.3 din 23 aprilie 2013 și anume pe - Rusev Dumitru, Jelezoglo

Fiodor, Șupac Fiodor, Serdiucov Ivan, Cosian Liparit, Crușca Vasile, Nichita Nicolai,

Pascalov Vladimir, Grecov Zaharia, Bonar Valentina, Crasicov Alexandr, Cîrboba

Harlampi, Chiciuc Liudmila în temeiul art.23 al. 1,2 al Legii cu privire la administrația

publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006 și încasarea de la copîrîți în mod solidar

în folosul lui Gargalîc Ivan a prejudiciului material în sumă de 5300 lei și a prejudiciu

moral în sumă de 10000 lei și încasarea de la copîrîți în mod solidar în beneficiul Alei

Sîromeat a prejudiciului material de 3400 lei și a prejudiciului moral de 10000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 29 septembrie 2015, au fost

respinse acțiunile.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, au fost respinse

apelurile declarate de Sîromeat Ala, Gargalîc Ivan și Oficiul Teritorial Hîncești al

Cancelariei de Stat și menținută hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 29 septembrie

2015.

La 30 septembrie 2016 Sîromeat Ala a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor

judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii acesteia.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele la adoptarea hotărîrilor nu au

aplicat legea care trebuia aplicată. Astfel, în motivarea acțiunii recurenta a invocat

faptul că la adoptarea deciziei contestate au fost încălcate prevederile pct. 7 al

Regulamentului cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, potrivit căreia cumpărător al

terenului poate fi proprietarul bunului privatizat sau privat, amplasat pe acest teren. În

cazul în care proprietar al obiectului privatizat sau privat este o întreprindere, în

calitate de cumpărător al terenului aferent poate acționa numai această întreprindere.

Acționarii (participanții) întreprinderii nu pot acționa în calitate de cumpărător în nume

propriu.

Prin urmare, intimatul, în condițiile legii, era în drept să decidă vînzarea

terenului aferent proprietarului bunului imobil amplasat pe acest teren. Acesta însă a

decis vînzarea terenului aferent către Arnaut Petru, care nu este proprietarul imobilului

expus la vînzare, or proprietar a bunului este desemnat ÎI „Arnaut și F”.

Instanța de apel ca contra argument însă a invocat prevederile art. 14 din Legea

cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992 care prevede

că, întreprinderea individuală este întreprinderea care aparține cetățeanului, cu drept de

proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetățeanului

(familiei) și altor surse care nu sunt interzise de legislație. În agricultură există un

singur tip de întreprindere individuală – gospodăria țărănească (de fermier).

Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual și, deci, nu este

persoană juridică. În final, instanța a concluzionat că întreprinderea individuală se

echivalează cu întreprinzătorul individual, respectiv Consiliul or. Basarabeasca corect

a decis privatizarea terenului aferent construcției – magazinului cu nr. cadastral

1201313350 de către persoana fizică Arnaut Petru. Instanța în cazul dat a aplicat

eronat norma dată și direct urma să aplice Legea cu privire la formarea bunurilor

imobile, Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, Legea privind

administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, care expres instituie modul

și procedura de formare a bunurilor imobile.

Instanțele eronat au indicat și data adresării Oficiului Teritorial Hîncești al

Cancelariei de Stat cu acțiune în instanța de judecată, or acțiunea acestuia a fost depusă

în termen.

A fost încălcată și procedura de formare a bunului imobil, în lipsa cererii

depuse de solicitant, fără efectuarea unui studiu privind posibilitatea formării bunului

imobil, fără elaborarea unui proiect în acest sens și întocmirea planului cadastral sau

geometric al bunului imobil format. Or, toate aceste acțiuni urmau a fi efectuate

consecutiv, în caz contrar autoritatea publică locală nu era în drept de a emite decizia

contestată în prezentul litigiu.

Intimatul la adoptarea deciziei privind vînzarea terenului aferent nu a ținut cont

de interesele proprietarilor obiectelor amplasate pe un teren comun cu același număr

cadastral și al proprietarilor terenurilor adiacente. Astfel, Gargalîc Ivan și Ala Sîromeat

nu au fost înștiințați asupra subiectului dezbătut la consiliu privind vînzarea terenului

din litigiu.

La vînzarea bunului imobil nu au fost stabilite nici hotarele acestuia și, deci, nu

au fost înregistrate în modul corespunzător.

La 30 septembrie 2016 Gargalîc Ivan a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor

judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii acestuia.

În motivarea recursului a indicat că, reclamantul drept temei de admitere a

acțiunii a invocat faptul că la adoptarea deciziei contestate au fost încălcate prevederile

pct. 7 al Regulamentului cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, potrivit căreia

cumpărător al terenului poate fi proprietarul bunului privatizat sau privat, amplasat pe

acest teren. În cazul în care proprietar al obiectului privatizat sau privat este o

întreprindere, în calitate de cumpărător al terenului aferent poate acționa numai această

întreprindere. Acționarii (participanții) întreprinderii nu pot acționa în calitate de

cumpărător în nume propriu.

Prin urmare, intimatul, în condițiile legii, era în drept să decidă vînzarea

terenului aferent proprietarului bunului imobil amplasat pe acest teren. Acesta însă a

decis vînzarea terenului aferent către Arnaut Petru, care nu este proprietarul imobilului

expus la vînzare, or proprietar a bunului este desemnat ÎI „Arnaut și F”.

Instanța de apel ca contra argument însă a invocat prevederile art. 14 din Legea

cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992, care prevede

că întreprinderea individuală este întreprinderea care aparține cetățeanului, cu drept de

proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetățeanului

(familiei) și altor surse care nu sunt interzise de legislație. În agricultură există un

singur tip de întreprindere individuală – gospodăria țărănească (de fermier).

Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual și, deci, nu este

persoană juridică. În final, instanța a concluzionat că întreprinderea individuală se

echivalează cu întreprinzătorul individual, respectiv Consiliul or. Basarabeasca corect

a decis privatizarea terenului aferent construcției – magazinului cu nr. cadastral

1201313350 de către persoana fizică Arnaut Petru. Instanța în cazul dat a aplicat

eronat norma dată și direct urma să aplice Legea cu privire la formarea bunurilor

imobile, Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, Legea privind

administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, care expres instituie modul

și procedura de formare a bunurilor imobile.

Instanțele eronat au indicat și data adresării Oficiului Teritorial Hîncești al

Cancelariei de Stat cu acțiune în instanța de judecată, or acțiunea acestuia a fost depusă

în termen.

A fost încălcată și procedura de formare a bunului imobil, în lipsa cererii

depuse de solicitant, fără efectuarea unui studiu privind posibilitatea formării bunului

imobil, fără elaborarea unui proiect în acest sens și întocmirea planului cadastral sau

geometric al bunului imobil format. Or, toate aceste acțiuni urmau a fi efectuate

consecutiv, în caz contrar autoritatea publică locală nu era în drept de a emite decizia

contestată în prezentul litigiu.

Intimatul la adoptarea deciziei privind vînzarea terenului aferent nu a ținut cont

de interesele proprietarilor obiectelor amplasate pe un teren comun cu același număr

cadastral și al proprietarilor terenurilor adiacente. Astfel, Gargalîc Ivan și Ala

Sîromeat nu au fost înștiințați asupra subiectului dezbătut la consiliu privind vînzarea

terenului din litigiu.

La vînzarea bunului imobil nu au fost stabilite nici hotarele acestuia și, deci, nu

au fost înregistrate în modul corespunzător.

Examinînd temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Sîromeat Ala și Gargalîc Ivan

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în

recursurile declarate de Sîromeat Ala și Gargalîc Ivan, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Sîromeat Ala și Gargalîc Ivan ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursurile lui Sîromeat Ala și Gargalîc Ivan se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat