2ra-521/17 — recunoasterea prejudiciului moral si material

Prima instanță: Judecătoria Călărași, Judecător – Dorina Croitor

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nelea Budăi, Valeri Efros, Ion Muruianu

Dosar 2ra-521/17

ÎNCHEIERE

29 martie 2017 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ion Sîrbu,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Sîrbu

împotriva lui Tudor Stratan și Dorin Stratan, privind încasarea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Ion Sîrbu și Tudor Stratan,

constată :

La 11 ianuarie 2016, Ion Sîrbu Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Tudor Stratan și Dorin Stratan privind încasarea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 noiembrie 2004, în jurul orelor 21:55,

Tudor Stratan, conducînd automobilul de model „Chrisler Neon” cu n/î AH 754

ZC, ce aparținea lui Dorin Stratan, a tamponat autovehiculul de model „Ford

Fiesta” cu n/î CKU 247 care era condus de Vasile Znagovan în baza procurii din

27 octombrie 2004 și astfel, în urma impactului i-au fost cauzate lui Znagovan

Vitalie, conform raportului de expertiză medicală nr.3162/D din 08 decembrie

2004, vătămări corporale medii, iar automobilul „Ford Fiesta” al cărui proprietar

era Ion Sîrbu a fost semnificativ deteriorat.

Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 53/11 A eliberat de „BIS-ELENA”

s-a constatat că în urma deteriorării automobilului de model „Ford Fiesta” din data

de 31 ianuarie 2005, mărimea prejudiciului material cauzat lui Ion Sîrbu constituie

suma de 2 950 dolari SUA sau echivalentul a 36 816 lei, la momentul producerii

accidentului rutier și 59 000 lei, la momentul înaintării cererii de chemare în

judecată, la care se adaugă și suma cheltuielilor de judecată conform documentelor

care vor fi prezentate la ședințele de judecată.

A mai indicat că pentru el, avînd 7 copii și adăugător 4 copii orfani plasați în

casa de copii de tip familial, constituie o sumă considerabil de mare. Totodată,

Tudor Stratan a acționat cu rea-credință, părăsind locul producerii accidentului

1

rutier, iar Dorin Stratan a adus în eroare organele de anchetă comunicîndu-le că

autovehiculul a fost răpit de către persoane necunoscute, refuzînd să depună

declarație în scris despre acest lucru. Ambii după acea întîmplare în grabă au

părăsit țara, plecînd în Italia. Astfel, prin părăsirea locului accidentului rutier,

neachitarea prejudiciului material, ducerea în eroare a organelor de anchetă,

emigrarea peste hotarele țării i-au provocat suferințe fizice și psihice enorm de

mari, fiind stresat, umilit, purtînd permanent frică că nu va fi găsit vinovatul

comiterii accidentului rutier în urma cărui fapt a suferit, avînd dureri de inimă și de

cap.

A solicitat încasarea din contul lui Tudor Stratan a prejudiciului material în

mărime de 2 950 dolari SUA, prejudiciul moral în sumă de 25 000 lei și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 lei. Totodată, a solicitat încasarea

din contul pîrîtului Dorin Stratan a pagubei morale în sumă de 25 000 lei.

Ulterior, Ion Sîrbu Ion înaintat cerere de concretizare a pretențiilor sale, prin

care a solicitat încasarea din contul lui Tudor Stratan a prejudiciului material în

mărime de 2 950 dolari, a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei, a cheltuielilor

de asistență juridică în sumă de 3 000 lei, a cheltuielilor suportate pentru

cercetarea defectelor mașinii în sumă de 300 lei, a cheltuielilor cu publicarea

citației publice în mărime de 89 lei, a cheltuielilor pentru eliberarea adeverinței nr.

TC 0020957 din 23 mai 2016 și a sumei de 500 lei cheltuieli pentru acordarea

asistenței juridice și încasarea din contul lui Dorin Stratan a prejudiciului moral în

sumă de 25 000 lei.

La 14 iunie 2016, Ion Sîrbu a depus cerere de completare a cererii de chemare

în judecată prin care a solicitat repunerea în termen și totodată încasarea din contul

lui Tudor Stratan a sumei de 600 lei pentru traducerea unor documente prezentate

în instanță.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 14 iunie 2016, a fost repus în termen

Ion Sîrbu în acțiunea civilă. A fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la Tudor

Stratan în beneficiul lui Ion Sîrbu prejudiciu material în sumă de 36 816 (treizeci și

șase mii opt sute șaisprezece) lei, prejudiciu moral în mărime de 1 000 (o mie) lei

și cheltuielile de judecată în sumă de 1 629 (o mie șase sute douăzeci și nouă) lei,

în total suma de 39 445 (treizeci și nouă mii patru sute patruzeci și cinci) lei. S-a

încasat de la Tudor Stratan taxa de stat în beneficiul statului în mărime de1 204

(una mie două sute patru) lei 48 bani. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, au fost respinse

apelurile declarate de Ion Sîrbu și de Tudor Stratan. A fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Călărași din 14 iunie 2016.

2

La 20 ianuarie 2017, Ion Sîrbu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel în partea de respingere a apelului și casarea parțială a

hotărîrii instanței de fond, cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie admise

integral pretențiile.

În motivarea cererii a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

examinat cererea lui Ion Sîrbu în mod parțial, fără constatarea și elucidarea pe

deplin a circumstanțelor importante pentru soluționarea pricinii.

Susține recurentul că în speță nu s-a ținut cont de acțiunile ilegale ale

intimatului, care a evitat răspunderea penală.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ion Sîrbu

ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură

Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de

Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale

normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor de

fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce

la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din

Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii

probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

3

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de

declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu

soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune

declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate

fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Sîrbu.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4