2ra-521/17 — recunoasterea prejudiciului moral si material

Prima instanță: Judecătoria Călărași, Judecător – Dorina Croitor Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nelea Budăi, Valeri Efros, Ion Muruianu Dosar 2ra-521/17 ÎNCHEIERE 29 martie 2017 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, – Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ion Sîrbu, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Sîrbu împotriva lui Tudor Stratan și Dorin Stratan, privind încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ion Sîrbu și Tudor Stratan, constată : La 11 ianuarie 2016, Ion Sîrbu Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Stratan și Dorin Stratan privind încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 noiembrie 2004, în jurul orelor 21:55, Tudor Stratan, conducînd automobilul de model „Chrisler Neon” cu n/î AH 754 ZC, ce aparținea lui Dorin Stratan, a tamponat autovehiculul de model „Ford Fiesta” cu n/î CKU 247 care era condus de Vasile Znagovan în baza procurii din 27 octombrie 2004 și astfel, în urma impactului i-au fost cauzate lui Znagovan Vitalie, conform raportului de expertiză medicală nr.3162/D din 08 decembrie 2004, vătămări corporale medii, iar automobilul „Ford Fiesta” al cărui proprietar era Ion Sîrbu a fost semnificativ deteriorat.

Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 53/11 A eliberat de „BIS-ELENA” s-a constatat că în urma deteriorării automobilului de model „Ford Fiesta” din data de 31 ianuarie 2005, mărimea prejudiciului material cauzat lui Ion Sîrbu constituie suma de 2 950 dolari SUA sau echivalentul a 36 816 lei, la momentul producerii accidentului rutier și 59 000 lei, la momentul înaintării cererii de chemare în judecată, la care se adaugă și suma cheltuielilor de judecată conform documentelor care vor fi prezentate la ședințele de judecată. A mai indicat că pentru el, avînd 7 copii și adăugător 4 copii orfani plasați în casa de copii de tip familial, constituie o sumă considerabil de mare. Totodată, Tudor Stratan a acționat cu rea-credință, părăsind locul producerii accidentului 1 rutier, iar Dorin Stratan a adus în eroare organele de anchetă comunicîndu-le că autovehiculul a fost răpit de către persoane necunoscute, refuzînd să depună declarație în scris despre acest lucru.

Ambii după acea întîmplare în grabă au părăsit țara, plecînd în Italia. Astfel, prin părăsirea locului accidentului rutier, neachitarea prejudiciului material, ducerea în eroare a organelor de anchetă, emigrarea peste hotarele țării i-au provocat suferințe fizice și psihice enorm de mari, fiind stresat, umilit, purtînd permanent frică că nu va fi găsit vinovatul comiterii accidentului rutier în urma cărui fapt a suferit, avînd dureri de inimă și de cap. A solicitat încasarea din contul lui Tudor Stratan a prejudiciului material în mărime de 2 950 dolari SUA, prejudiciul moral în sumă de 25 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 lei. Totodată, a solicitat încasarea din contul pîrîtului Dorin Stratan a pagubei morale în sumă de 25 000 lei.

Ulterior, Ion Sîrbu Ion înaintat cerere de concretizare a pretențiilor sale, prin care a solicitat încasarea din contul lui Tudor Stratan a prejudiciului material în mărime de 2 950 dolari, a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 000 lei, a cheltuielilor suportate pentru cercetarea defectelor mașinii în sumă de 300 lei, a cheltuielilor cu publicarea citației publice în mărime de 89 lei, a cheltuielilor pentru eliberarea adeverinței nr. TC 0020957 din 23 mai 2016 și a sumei de 500 lei cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și încasarea din contul lui Dorin Stratan a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei. La 14 iunie 2016, Ion Sîrbu a depus cerere de completare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat repunerea în termen și totodată încasarea din contul lui Tudor Stratan a sumei de 600 lei pentru traducerea unor documente prezentate în instanță.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 14 iunie 2016, a fost repus în termen Ion Sîrbu în acțiunea civilă. A fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la Tudor Stratan în beneficiul lui Ion Sîrbu prejudiciu material în sumă de 36 816 (treizeci și șase mii opt sute șaisprezece) lei, prejudiciu moral în mărime de 1 000 (o mie) lei și cheltuielile de judecată în sumă de 1 629 (o mie șase sute douăzeci și nouă) lei, în total suma de 39 445 (treizeci și nouă mii patru sute patruzeci și cinci) lei. S-a încasat de la Tudor Stratan taxa de stat în beneficiul statului în mărime de1 204 (una mie două sute patru) lei 48 bani. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, au fost respinse apelurile declarate de Ion Sîrbu și de Tudor Stratan.

A fost menținută hotărîrea Judecătoriei Călărași din 14 iunie 2016. 2 La 20 ianuarie 2017, Ion Sîrbu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea de respingere a apelului și casarea parțială a hotărîrii instanței de fond, cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie admise integral pretențiile. În motivarea cererii a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au examinat cererea lui Ion Sîrbu în mod parțial, fără constatarea și elucidarea pe deplin a circumstanțelor importante pentru soluționarea pricinii. Susține recurentul că în speță nu s-a ținut cont de acțiunile ilegale ale intimatului, care a evitat răspunderea penală.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ion Sîrbu ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului. 3 Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.

Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4). Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Sîrbu. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4