2ra-2228/18 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-2228/18

prima instanță, Jud. Strășeni, sediul Călărași: V. Negurița

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu

ÎNCHEIERE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat, Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Aghenie

Tudor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aghenie Tudor

împotriva lui Trifan Ion cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Aghenie Tudor și menținută hotărârea din 19 septembrie 2017

a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

c o n s t a t ă:

La 02 octombrie 2015, Aghenie Tudor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Trifan Ion cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 26 octombrie 2014 în localitatea

Sadova, r-nul Călărași, a avut loc accidentarea automobilului de model „Opel

Frontera”, nr. de înmatriculare XXXXX, care-i aparține cu drept de proprietate.

A susținut reclamantul că, potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 241/02A,

valoarea prejudiciului cauzat automobilului constituie 14 733, 75 lei.

Reclamantul Aghenie Tudor a menționat că, accidentul rutier a fost comis de

către Trifan Ion, pe acest fapt fiind intentată o cauză contravențională. Astfel, vinovat

de producerea accidentului a fost recunoscut Trifan Ion, care, potrivit procesului-verbal

cu privire la contravenție din 01 noiembrie 2014, a fost tras la răspundere

contravențională, fiindu-i aplicată sancțiune în mărime de 1800 lei și 5 puncte de

penalizare.

În atare circumstanțe, a considerat reclamantul că prejudiciul material urmează a

fi reparat de către pârâtul Trifan Ion.

A mai relatat că, pârâtul a efectuat reparații la automobilul deteriorat, acestea însă

nu au fost suficiente și nu au asigurat folosirea automobilului potrivit destinației.

A indicat că, potrivit actului de examinare a mijlocului de transport auto nr.

241/02 A din 09 februarie 2015, compania specializată a depistat care sunt lucrările

suplimentare de reparație necesare a fi efectuate.

Suplimentar, a mai menționat reclamantul că, automobilul accidentat este

1

înmatriculat în Lituania, iar pentru folosirea acestuia pe teritoriul Republicii Moldova

dânsul plătește, la fiecare 6 luni, taxa pentru folosirea drumurilor (vinieta) în mărime

de 50 euro. Ultima achitare, a efectuat-o la 23 septembrie 2014, care era valabilă până

la 21 martie 2015. Întrucât, după o lună de zile de la achitarea vinietei, mașina a fost

accidentată, dânsul a fost în imposibilitate să o folosească pe drumurile Republicii

Moldova, deși taxa a fost achitată pentru o perioadă integrală. Astfel, a fost prejudiciat

cu 40 euro, echivalentul a 860 lei, conform cursului oficial al BNM.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamantul a solicitat încasarea

sumei de 15 593,75 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma accidentării

automobilului de model „Opel Frontera”, nr. de înmatriculare XXXXX și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de către

Aghenie Tudor a fost respins și menținută hotărârea din 19 septembrie 2017 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au ajuns la concluzia că raportul de

evaluare a pagubei nr. 241/02 A din 12 februarie 2015, prezentat de către Aghenie

Tudor drept temei al pretențiilor sale, nu reprezintă o probă pertinentă și admisibilă în

cazul dat. Or, acesta nu demonstrează legătura cauzală dintre accidentul produs la data

de 26 octombrie 2014 și deteriorările depistate prin raportul prezentat, îndeosebi pe

partea stângă a automobilului expus spre examinare pentru evaluarea pagubelor.

La 08 septembrie 2018, Aghenie Tudor a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei din 15 mai 2018 a Curții

de Apel Chișinău și hotărârii din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului Aghenie Tudor a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

De asemenea a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au apreciat în mod

subiectiv argumentele și concluziile specialistului care a întocmit raportul de evaluare

a pagubei nr. 241/02 A din 12 februarie 2015, exprimându-și o simplă părere,

separând/excluzând doar defecțiunile localizate pe partea dreaptă de cele de pe partea

stângă, ca și cum nu ar exista nici o conexiune între aceste mecanisme.

La fel a susținut că, concluzia instanțelor de judecată precum că lipsește legătura

de cauzalitate dintre accident și deteriorările depistate de specialist, nu are suport

probatoriu, în condițiile în care revizia tehnică a automobilului era în vigoare la

momentul expunerii acestuia spre evaluare.

La 02 octombrie 2018, în adresa intimatului Trifan Ion a fost expediată copia

recursului declarat de către Aghenie Tudor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

2

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Aghenie Tudor este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Aghenie Tudor nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, în privința cărora s-au expus

instanțele ierarhic inferioare.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Cod

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material,

3

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia

cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în

speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele

de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Aghenie Tudor ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Aghenie Tudor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4