2ra-652/17 — constatarea faptului acceptarii succesiunii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului acceptarii succesiunii
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-652/17 — constatarea faptului acceptarii succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-652/17
Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud. E. Cojocaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița)
ÎNCHEIERE
29 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului Tatiana Vieru
Judecătorii: Nicolae Craiu
Oleg Sternioală
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către
Silenco Galina, prin intermediul avocatului Dobre Lilia,
în pricina civilă la cererea depusă de Silenco Galina, persoana interesată
Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău privind constatarea faptului acceptării
succesiunii,
împotriva deciziei din 30 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 01 aprilie 2016 petiționara Silenco Galina, persoana interesată Inspectoratul
Fiscal de Stat mun. Chișinău, a depus cerere în instanța de judecată, solicitând
constatarea acceptării succesiunii de către Silenco Galina în urma decesului mamei
Gorovenco Sofia, decedată la 25.10.1995, asupra cotei-părți din ap. 12, din str. Ion
Neculce nr. 12/1, mun. Chișinău, care î-i aparținea defunctei. Decesul a fost înregistrat
sub nr. 659, conform certificatului de deces nr. 1-OK 021412.
În motivarea cererii, Silenco Galina a indicat că, numele mamei sale până la
căsătorie a fost Grigorjevscaia, născută la 15.03.1939. Sofiei Gorovenco, decedată la
data de 25.10.1995 în Ucraina, or. Fastov, i-а aparținut cu titlu de proprietate comună
pe cote-părți, cota ideală în apartamentul nr. 12 din str. Ion Neculce, 12/1, mun.
Chișinău, în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în
proprietate privată nr. 11-793 din 01.08.1994 și a certificatului nr. 034784 din
06.06.2013.
Susține petiționara că, la privatizarea apartamentului au mai participat și alte 6
persoane, și anume, subsemnata - Silenco Galina, soțul său Silenco Grigorii, fiica lor
Gorepiochina Marina, soțul acesteia - Gorepiochin Alexandr, precum și copiii
Gorepiochin Serghei și Olga. În prezent apartamentul dat este în posesia și folosința
sa, pe care îl utilizează ca un bun proprietar, achitând serviciile aferente întreținerii
acestuia. După decesul mamei sale Gorovenco Sofia și până în prezent apartamentul
nr. 12 din str. Ion Neculce, 12/1, mun. Chișinău se află în posesia și folosința sa, ceea
ce atestă faptul că reclamanta a acceptat succesiunea în urma decesului mamei sale,
1
Gorovenco Sofia. Faptul acceptării succesiunii se confirmă de asemenea, prin aceea că
achită cu regularitate toate facturile pentru serviciile comunale, precum și impozitul
pentru bunul imobil.
Menționează petiționara că, pentru a stabili într-un alt mod faptul juridic nu există
posibilitate, din motiv că după decesul mamei sale a trecut mult timp. Mai mult ca atât,
petiționara este unicul copil al mamei sale și alți pretendenți la moștenire nu există. La
fel, indică că, adresările sale către notari cu cerere de acceptare a moștenirii nu a fost
acceptată din cauza termenului expirat.
Prin hotărârea din 25 mai 2016 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a respins
ca fiind nefondată cererea depusă de petiționara Silenco Galina, persoana interesată
Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău privind constatarea faptului acceptării
succesiunii
Prin decizia din 30 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
depus de Silenco Galina, prin intermediul avocatului Dobre Lilia, și s-a menținut
hotărârea din 25 mai 2016 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.
La19 ianuarie 2017 Silenco Galina, prin intermediul avocatului Dobre Lilia, a
declarat recurs împotriva deciziei din 30 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău
solicitând casarea hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată nu întrunește condițiile
invocate în legislația în vigoare, or, unicul argument pentru respingerea acțiunii este
faptul că petiționara nu a prezentat extrasul din Registrul bunurilor imobile, care atestă
dreptul de proprietate al defunctei Gorovenco Sofia.
Consideră recurenta că, instanța de apel, la judecarea cauzei, a apreciat arbitrar
probele prezentate și anexate la dosar, întru confirmarea legalității acțiunii înaintate.
Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune
în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 30 noiembrie 2016. Conform
materialelor pricinii, decizia contestată a fost expediată în adresa participanților la
proces la data de 08 decembrie 2016, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.
Astfel, recursul declarat de către Silenco Galina, prin intermediul avocatului Dobre
Lilia, la data de 19 ianuarie 2017, se consideră a fi declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Silenco Galina, prin intermediul
avocatului Dobre Lilia, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
2
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Silenco Galina, prin intermediul
avocatului Dobre Lilia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)
și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Silenco Galina, prin intermediul avocatului Dobre Lilia,
ca fiind inadmisibil.
3
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Silenco Galina, prin
intermediul avocatului Dobre Lilia, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2016 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului Tatiana Vieru
Judecătorii Nicolae Craiu
Oleg Sternioală
4