2ra-252/22 — Constatarea faptului juridic

Dosarul nr. 2ra–252/22 2-19137882-01-2ra-25022022 Prima instanță: Judecătoria Drochia (sediul central), (jud. V. Craveț) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 06 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nastașiuc Zinaida și Jariuc Larisa, în cauza civilă la cererea depusă de Postoiuc Iulia, persoane interesate Nastașciuc Zinaida, Jariuc Larisa și Hnefes Olga Iuri cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și cererea reconvențională înaintată de Nastaciuc Zinaida și Jariuc Larisa, persoană interesată Postoiuc Iulia cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Nastașiuc Zinaida și Jariuc Larisa și menținută hotărârea din 21 decembrie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central), con st ată: La 23 august 2019, Postoiuc Iulia a înaintat în instanța de judecată cerere cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii.

În motivarea acțiunii a indicat, că s-a născut la 29 octombrie 1993. La 01 iunie 2016 a decedat bunica sa Postoiuc Evghenia. După decesul ei a rămas casă de locuit cu teren aferent, care se află în or. XXXX str. XXXX, XX. Tatăl său Postoiuc Iuri și cu ea la data decesului bunicii locuiau în aceeași gospodărie, situată pe str. XXXX, XX, or. XXXX și a intrat în posesia acestui bun, fapt care poate fi demonstrat prin faptul că a achitat impozitele pe acest bun, cât și prin faptul că a prelucrat terenul aferent gospodăriei până la decesul tatălui său. A mai indicat că tatăl ei a decedat subit la 20 noiembrie 2018. După decesul tatălui său a intrat nemijlocit în posesiunea patrimoniului succesoral și a acceptat averea succesorală, deoarece ea a administrat de la decesul tatălui său și până în prezent aceste bunuri.

La fel, tatăl acesteia nu a reușit să se adreseze la notar în termenul stabilit pentru a accepta succesiunea, însă de fapt a intrat în posesia acestui bun. Tatăl ei are două surori, persoanele interesate Nastașciuc Zinaida și Jariuc Larisa, care la fel nu s-au adresat la notar și au întreprins careva alte acțiuni pentru a accepta succesiunea. 1 În instanță a solicitat să fie constatat faptul acceptării succesiunii de către Postoiuc Iuri, după decesul lui Postoiuc Evghenia, survenit la 01 iunie 2016, în or. XXXX, prin intrarea în posesia gospodăriei situată în or. XXXX, str. XXXX, XX și să fie constat faptul acceptării succesiunii de către Postoiuc Iulia, , după decesul lui Postoiuc Iuri XX, survenit la 20 noiembrie 2018 în or.

XXX str. XXXX X. La 23 noiembrie 2020, Nastasciuc Zinaida și Jariuc Raisa au înaintat cerere reconvențională, persoane interesate Postoiuc Iulia și Hnefes Olga cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii. În motivarea cererii au indicat că, la 01 iunie 2016, a decedat mama petiționarelor, Postoiuc Evghenia, care dispunea de bunuri imobile, situate în or. XXX și anume un teren agricol cu nr.cadastral XXXX cu suprafața de 0,6966 ha și o gospodărie situată în or. XXXX, str.XXXX, X. În perioada când Postoiuc Evghenia era în viață, ultima nu a lăsat nici un testament. După decesul lui Postoiuc Evghenia, petiționarele Nastaciuc Zinaida și Jariuc Larisa au intrat în posesia patrimoniului acesteia și au depus o cerere la notar privind deschiderea procedurii succesorale și au primit statut de calitate de moștenitor.

Moștenitori legali al decedatei Postoiuc Evghenia sunt Nastaciuc Zinaida și Jariuc Larisa. La moment Nastaciuc Zinaida și Jariuc Larisa doresc să perfecționeze toate actele corespunzătoare pentru înregistrarea dreptului de moștenitori. Nastaciuc Zinaida și Jariuc Larisa după decesul mamei sale, au intrat nemijlocit în posesiunea patrimoniului succesoral și se consideră că au acceptat averea succesorală, deoarece au administrat-o, au avut grijă de terenuri, le-au dat în arendă și au primit plata pentru aceasta. Astfel, Nastaciuc Zinaida și Jariuc Larisa au acceptat moștenirea de fapt. În viziunea Nastaciuc Zinaidei și Jariuc Larisei, ele au acceptat de fapt moștenirea lăsată și anume un teren agricol cu nr.cadastral XXXX cu suprafața de 0,6966 ha și o gospodărie situată în or.

XXXX, str. XXXX, XX. Au solicitat să fie constatat faptul acceptării succesiunii de către Nastaciuc Zinaida și Jariuc Larisa, după decesul lui Postoiuc Evghenia, survenit la 01 iunie 2016 prin intrarea în posesie a unui teren agricol cu nr.cadastral XXXX cu suprafața de 0,6966 ha și o gospodărie situată în or. XXXXX, str.XXXX XX, (teren pentru construcții nr.cadastral XXXX cu suprafața 0,032 ha, casa de locuit nr.cadastral XXXX suprafața de 75,2 m2, construcție accesorie nr.cadastral XXXX cu suprafața 19,9 m2 și XXXXX cu suprafața 6,0 m2). Prin hotărârea din 21 decembrie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central), cererea de chemare în judecată înaintată de petiționara Postoiuc Iulia Iuri, persoane interesate Nastașciuc Zinaida Vasile, Jariuc Larisa Vasile și Hnefes Olga Iuri cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, a fost admisă integral.

A fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Postoiuc Iuri, după decesul lui Postoiuc Evghenia, survenit la 01 iunie 2016 în or. XXX, prin intrarea în posesia gospodăriei situată în or. XXX str. XXXX. A fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Postoiuc Iulia, după decesul lui Postociuc Iuri, survenit la 20 noiembrie 2018 în or. XXX, prin intrarea în posesia gospodăriei situată în or. XXXX, str. XXXX. A fost respinsă ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă la cererea reconvențională 2 înaintată de petiționarele Nastaciuc Zinaida și Jariuc Larisa, persoană interesată Postoiuc Iulia cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii. A fost încasată de la Postoiuc Iulia, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei.

A fost încasată de la Jariuc Larisa, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei. A fost încasată de la Nastașciuc Zinaida, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 200 de lei. Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel depusă de Nastașiuc Zinaida și Jariuc Larisa și menținută hotărârea din 21 decembrie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central). În motivarea soluției sale instanțele ierarhic inferioare au reținut că potrivit Extrasului din Registrul bunurilor imobile proprietar al bunului imobil cu nr.cadastral XXXX, situat în or.

XXX, str. XXXX este Postoiuc Iulia, în baza contractului de donație nr.5138 din 12 iulie 2019. Potrivit contractului de donație nr.5138 din 12 iulie 2019 Postoiuc Vera în calitate de donator și Postoiuc Iulia în calitate de donatar, conform căruia donatorul donează donatarului imobilul cu nr.cadastral XXXX și anume teren cu modul de folosință pentru construcții cu suprafața de 0,0312 ha, imobilul cu nr.cadastral XXXX și anume casă de locuit individual cu suprafața de 75,2 m2, imobilul cu nr.cadastral XXXX și anume construcție accesorie cu suprafața de 19,9 m2, imobilul cu nr.cadastral XXXX și anume construcție subterană cu suprafața de 6,0 m2, amplasate în or.

XXXX, str. XXXX și s. XXX r. XXXX, str. XXXX Potrivit acestui contract imobilul stipulat supra aparține donatorului Postoiuc Vera, mama Iuliei Postoiuc, în temeiul certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei părți din proprietatea comună în devălmășie nr.4837 din 02 iulie 2019 și certificatului de moștenitor legal nr.4839 din 02 iulie 2019. Totodată, din materialele cauzei reiese că în corespundere cu certificatul de calitate de moștenitor nr.3306 din 01 august 2019 Postoiuc Iulia are statutul de moștenitor al averii bunicii sale Postoiuc Evghenia. La 15 februarie 2022 (prin oficiul poștal), Nastașiuc Zinaida și Jariuc Larisa, au contestat cu recurs decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 26 octombrie 2021, expediată părților la 15 decembrie 2021 și recepționate de recurente la 20 decembrie 2021. Astfel, se constată că recurentele s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către 3 Nastașiuc Zinaida și Jariuc Larisa, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Nastașiuc Zinaida și Jariuc Larisa, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentelor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind 4 admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Nastașiuc Zinaida și Jariuc Larisa. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nastașiuc Zinaida și Jariuc Larisa. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5