2ra-477/21 — Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-477/21 — Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra–477/21
Prima instanță: Judecătoria Drochia (sediul central), (jud. V. Craveț)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
Î N C H E I E R E
21 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ciornîi Iurie,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciornîi Iurie
împotriva Liudmilei Plasiciuc cu privire la prelungirea termenului acceptării
moștenirii,
împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respinsă cererea de apel depusă de Ciornîi Iurie și menținută hotărârea din 06
februarie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central),
con st ată:
La 06 februarie 2019, Ciornîi Iurie a înaintat în instanța de judecată cerere de
chemare în judecată împotriva Liudmilei Plasiciuc cu privire la prelungirea
termenului acceptării moștenirii.
În motivarea acțiunii a indicat că, s-a născut în familia lui Ciornîi Mihail și
Ciornaia Vasilisa. În timpul vieții în comun părinții săi Ciornîi Mihail și Ciornaia
Vasilisa au procurat un imobil în s. XXXX compus din casă de locuit individuală,
construcție accesorie și terenul aferent.
La 05 ianuarie 1998, a decedat bunica maternă – Fîrfa Domnica. După decesul
ei, mama sa Ciornaia Vasilisa, în calitate de unic moștenitor, a intrat în moștenirea
lăsată de mama ei, fiindu-i eliberat certificat de moștenitor legal nr.2977 din 10
noiembrie 1999.
Conform acestui certificat, averea succesorală rămasă după decesul lui Fîrfa
Domnica se compunea din două loturi de teren, situate în extravilanul s.XXXX r-l
XXXX, și anume: un teren agricol cu suprafața de 1,2311 ha și un teren agricol cu
suprafața de 0,1397 ha. Ținând cont de faptul că mama sa nu a perfectat actele în
vederea înregistrării dreptului de proprietate, până la moment, în acte în calitate de
proprietar al terenurilor respective figurează Fîrfa Domnica.
La 21 septembrie 2013, a decedat tatăl său Ciornîi Mihail, fapt confirmat prin
certificatul de deces nr.57 eliberat de Serviciul Stare Civilă XXXX.
1
După decesul tatălui său, familia sa nu s-a adresat la notar pentru acceptarea
succesiunii.
La 23 noiembrie 2014 a decedat mama sa, Ciornaia Vasilisa, fapt care se
confirmă prin certificatul de deces nr.61 eliberat de Serviciul Stare Civilă XXXX.
În urma decesului bunicii și a părinților săi, el și sora sa, fiind unicii moștenitori,
s-au înțeles să între în posesia moștenirii lăsată de bunică și părinți în mod tacit. În
casa părinților săi a rămas să locuiască sora sa.
După decesul bunicii, a rămas patrimoniu succesoral, confirmat prin extrasele
eliberate de Primăria s. XXXX, ce se compune din teren agricol cu o suprafață totală
de 0,1397 ha și teren agricol cu o suprafață totală de 1,2311 ha.
După decesul părinților a rămas patrimoniu succesoral compus din casa de
locuit cu anexe și terenul aferent amplasat în s. XXXX r. XXXX, ce a fost înregistrat
pe numele tatălui său Ciornîi Mihail.
Înțelegerea inițială cu sora sa a fost că, ea rămâne să locuiască în casa
părintească, el fiind adesea plecat peste hotarele țării, iar când va veni momentul vor
partaja casa de comun acord.
A mai menționat și faptul că, după decesul părinților, el a fost plecat peste
hotarele țării o perioadă îndelungată, iar când a revenit în țară au apărut conflicte
între el și sora sa, care nici nu-l lăsa să între în ograda părinților săi, adesea afirmând
că casa este a ei și ea deține toate actele ce confirmă că ea este proprietară.
După ce s-a adresat la notar, pentru deschiderea succesiunii legale asupra cotei
părți din bunul imobil amplasat în s. XXXX r. XXXX, care i-a aparținut cu drept de
proprietate lui Ciornîi Mihail și Ciornaia Vasilisa și cotei părți din terenurile ce i-au
aparținut cu drept de proprietate bunicii Fîrfa Domnica, reclamantului i s-a refuzat
în partea acceptării succesiunii rămasă de la Ciornîi Mihail, Ciornaia Vasilisa și Fîrfa
Domnica, deoarece a omis termenul legal de acceptare a succesiunii. Mai mult decât
atât, notarul i-a refuzat eliberarea oricărei informații privind faptul înregistrării
deschiderii procedurii succesorale.
Totodată, a aflat că sora sa Plasiciuc Liudmila a intrat în moștenire atât după
moartea tatălui său cât și după moartea mamei sale, în viziunea reclamantului sora
sa a tăinuit faptul deschiderii succesiunii și s-a folosit de faptul că el a avut încredere
în ea și a fost plecat peste hotarele țării.
În instanță a solicitat prelungirea termenului de acceptare a moștenirii asupra
imobilului amplasat în s. XXXX r. XXXX, după decesul lui Ciornîi Mihail și
Ciornaia Vasilisa și prelungirea termenului de acceptare a moștenirii asupra
terenurilor agricole cu o suprafață totală de 0,1397 ha și teren agricol cu o suprafață
totală de 1,2311 ha.
Prin hotărârea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central), a
fost respinsă ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată
a lui Ciornîi Iurie împotriva Liudmilei Plasiciuc cu privire la prelungirea termenului
acceptării moștenirii.
A fost încasată de la Ciornîi Iurie în beneficiul Liudmilei Plasiciuc, suma de
7 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Ciornîi Iurie și menținută hotărârea din 06 februarie 2020
a Judecătoriei Drochia (sediul central).
2
Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale
că, potrivit certificatului de moștenitor legal nr.2977 din 10 noiembrie 2009, eliberat
de Biroul Notarial Claudia Paterău moștenitor al bunurilor succesorale rămase după
decesul lui Fîrfa Domnica este fiica Ciornaia Vasilisa, bunurile succesorale
constituie: terenul agricol care este compus din două sectoare dintre care unul cu
suprafața de 1,2310 ha, iar al doilea cu suprafața de 0,1397 ha.
Potrivit certificatelor de calitate de moștenitor nr. 5480 și 5486 din 03 iunie
2015 eliberat de Biroul Notarial Claudia Paterău, Plasiciuc Liudmila are calitate de
moștenitor legal după decesul lui Ciornaia Vasilisa și lui Ciornîi Mihail.
Iar, conform adeverinței nr.293 din 02 noiembrie 2018, eliberată de Primăria s.
XXXX r. XXXX se confimă că, Plasiciuc Liudmila la 31 ianuarie 2015, s-a adresat
la primărie după certificate pentru legalizarea drepturilor succesorale, care a fost
eliberat pentru prezentarea la notar, iar Ciornîi Iurie s-a adresat la primărie la 30 iulie
2018 după certificate cu același conținut. Totodată primăria confirmă faptul că
Ciornîi Iurie în proprietatea dată a părinților n-a locuit și nici nu locuiește până în
prezent.
Instanțele au concluzionat că, reclamantul Ciornîi Iurie nu a prezentat probe
pertinente și concludente care ar putea constitui temei de prelungire a termenului de
accepatre a succesiunii. Or, Ciornîi Iurie a depus cerere de prelungire a termenului
de acceptare a moștenirii după decesul tatălui său și a mamei sale abia la 06 februarie
2019, cu 6 ani mai târziu de decesul lor, deși fiind plecat periodic peste hotarele țării,
revenea în țară pe durate de săptămâni și chiar luni.
La 22 ianuarie 2021 (prin oficiul poștal), Ciornîi Iurie a declarat recurs
împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea
acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea
să fie admisă integral.
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a aplicat o lege care trebuia să fie
aplicată și a interpretat în mod eronat legea.
La 05 martie 2021 (prin oficiul poștal), Plasiciuc Liudmila a depus o referință
la recursul declarat de către Ciornîi Iurie, solicitând considerarea acestuia ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22
octombrie 2020, expediată părților la 27 noiembrie 2020 și recepționată de recurent
la 03 decembrie 2020. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel, la 22 ianuarie 2021,
în termenul stabilit de lege.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu
materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de
către Ciornîi Iurie inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
3
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Ciornîi Iurie nu pot duce la admisibilitatea
recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe
care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
4
în cererea de recurs declarată de către Ciornîi Iurie.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ciornîi Iurie.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
5