2ra-477/21 — Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr. 2ra–477/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia (sediul central), (jud. V. Craveț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ciornîi Iurie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciornîi Iurie

împotriva Liudmilei Plasiciuc cu privire la prelungirea termenului acceptării

moștenirii,

împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Ciornîi Iurie și menținută hotărârea din 06

februarie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central),

con st ată:

La 06 februarie 2019, Ciornîi Iurie a înaintat în instanța de judecată cerere de

chemare în judecată împotriva Liudmilei Plasiciuc cu privire la prelungirea

termenului acceptării moștenirii.

În motivarea acțiunii a indicat că, s-a născut în familia lui Ciornîi Mihail și

Ciornaia Vasilisa. În timpul vieții în comun părinții săi Ciornîi Mihail și Ciornaia

Vasilisa au procurat un imobil în s. XXXX compus din casă de locuit individuală,

construcție accesorie și terenul aferent.

La 05 ianuarie 1998, a decedat bunica maternă – Fîrfa Domnica. După decesul

ei, mama sa Ciornaia Vasilisa, în calitate de unic moștenitor, a intrat în moștenirea

lăsată de mama ei, fiindu-i eliberat certificat de moștenitor legal nr.2977 din 10

noiembrie 1999.

Conform acestui certificat, averea succesorală rămasă după decesul lui Fîrfa

Domnica se compunea din două loturi de teren, situate în extravilanul s.XXXX r-l

XXXX, și anume: un teren agricol cu suprafața de 1,2311 ha și un teren agricol cu

suprafața de 0,1397 ha. Ținând cont de faptul că mama sa nu a perfectat actele în

vederea înregistrării dreptului de proprietate, până la moment, în acte în calitate de

proprietar al terenurilor respective figurează Fîrfa Domnica.

La 21 septembrie 2013, a decedat tatăl său Ciornîi Mihail, fapt confirmat prin

certificatul de deces nr.57 eliberat de Serviciul Stare Civilă XXXX.

1

După decesul tatălui său, familia sa nu s-a adresat la notar pentru acceptarea

succesiunii.

La 23 noiembrie 2014 a decedat mama sa, Ciornaia Vasilisa, fapt care se

confirmă prin certificatul de deces nr.61 eliberat de Serviciul Stare Civilă XXXX.

În urma decesului bunicii și a părinților săi, el și sora sa, fiind unicii moștenitori,

s-au înțeles să între în posesia moștenirii lăsată de bunică și părinți în mod tacit. În

casa părinților săi a rămas să locuiască sora sa.

După decesul bunicii, a rămas patrimoniu succesoral, confirmat prin extrasele

eliberate de Primăria s. XXXX, ce se compune din teren agricol cu o suprafață totală

de 0,1397 ha și teren agricol cu o suprafață totală de 1,2311 ha.

După decesul părinților a rămas patrimoniu succesoral compus din casa de

locuit cu anexe și terenul aferent amplasat în s. XXXX r. XXXX, ce a fost înregistrat

pe numele tatălui său Ciornîi Mihail.

Înțelegerea inițială cu sora sa a fost că, ea rămâne să locuiască în casa

părintească, el fiind adesea plecat peste hotarele țării, iar când va veni momentul vor

partaja casa de comun acord.

A mai menționat și faptul că, după decesul părinților, el a fost plecat peste

hotarele țării o perioadă îndelungată, iar când a revenit în țară au apărut conflicte

între el și sora sa, care nici nu-l lăsa să între în ograda părinților săi, adesea afirmând

că casa este a ei și ea deține toate actele ce confirmă că ea este proprietară.

După ce s-a adresat la notar, pentru deschiderea succesiunii legale asupra cotei

părți din bunul imobil amplasat în s. XXXX r. XXXX, care i-a aparținut cu drept de

proprietate lui Ciornîi Mihail și Ciornaia Vasilisa și cotei părți din terenurile ce i-au

aparținut cu drept de proprietate bunicii Fîrfa Domnica, reclamantului i s-a refuzat

în partea acceptării succesiunii rămasă de la Ciornîi Mihail, Ciornaia Vasilisa și Fîrfa

Domnica, deoarece a omis termenul legal de acceptare a succesiunii. Mai mult decât

atât, notarul i-a refuzat eliberarea oricărei informații privind faptul înregistrării

deschiderii procedurii succesorale.

Totodată, a aflat că sora sa Plasiciuc Liudmila a intrat în moștenire atât după

moartea tatălui său cât și după moartea mamei sale, în viziunea reclamantului sora

sa a tăinuit faptul deschiderii succesiunii și s-a folosit de faptul că el a avut încredere

în ea și a fost plecat peste hotarele țării.

În instanță a solicitat prelungirea termenului de acceptare a moștenirii asupra

imobilului amplasat în s. XXXX r. XXXX, după decesul lui Ciornîi Mihail și

Ciornaia Vasilisa și prelungirea termenului de acceptare a moștenirii asupra

terenurilor agricole cu o suprafață totală de 0,1397 ha și teren agricol cu o suprafață

totală de 1,2311 ha.

Prin hotărârea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central), a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată

a lui Ciornîi Iurie împotriva Liudmilei Plasiciuc cu privire la prelungirea termenului

acceptării moștenirii.

A fost încasată de la Ciornîi Iurie în beneficiul Liudmilei Plasiciuc, suma de

7 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Ciornîi Iurie și menținută hotărârea din 06 februarie 2020

a Judecătoriei Drochia (sediul central).

2

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale

că, potrivit certificatului de moștenitor legal nr.2977 din 10 noiembrie 2009, eliberat

de Biroul Notarial Claudia Paterău moștenitor al bunurilor succesorale rămase după

decesul lui Fîrfa Domnica este fiica Ciornaia Vasilisa, bunurile succesorale

constituie: terenul agricol care este compus din două sectoare dintre care unul cu

suprafața de 1,2310 ha, iar al doilea cu suprafața de 0,1397 ha.

Potrivit certificatelor de calitate de moștenitor nr. 5480 și 5486 din 03 iunie

2015 eliberat de Biroul Notarial Claudia Paterău, Plasiciuc Liudmila are calitate de

moștenitor legal după decesul lui Ciornaia Vasilisa și lui Ciornîi Mihail.

Iar, conform adeverinței nr.293 din 02 noiembrie 2018, eliberată de Primăria s.

XXXX r. XXXX se confimă că, Plasiciuc Liudmila la 31 ianuarie 2015, s-a adresat

la primărie după certificate pentru legalizarea drepturilor succesorale, care a fost

eliberat pentru prezentarea la notar, iar Ciornîi Iurie s-a adresat la primărie la 30 iulie

2018 după certificate cu același conținut. Totodată primăria confirmă faptul că

Ciornîi Iurie în proprietatea dată a părinților n-a locuit și nici nu locuiește până în

prezent.

Instanțele au concluzionat că, reclamantul Ciornîi Iurie nu a prezentat probe

pertinente și concludente care ar putea constitui temei de prelungire a termenului de

accepatre a succesiunii. Or, Ciornîi Iurie a depus cerere de prelungire a termenului

de acceptare a moștenirii după decesul tatălui său și a mamei sale abia la 06 februarie

2019, cu 6 ani mai târziu de decesul lor, deși fiind plecat periodic peste hotarele țării,

revenea în țară pe durate de săptămâni și chiar luni.

La 22 ianuarie 2021 (prin oficiul poștal), Ciornîi Iurie a declarat recurs

împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a aplicat o lege care trebuia să fie

aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 05 martie 2021 (prin oficiul poștal), Plasiciuc Liudmila a depus o referință

la recursul declarat de către Ciornîi Iurie, solicitând considerarea acestuia ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22

octombrie 2020, expediată părților la 27 noiembrie 2020 și recepționată de recurent

la 03 decembrie 2020. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel, la 22 ianuarie 2021,

în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Ciornîi Iurie inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

3

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ciornîi Iurie nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

4

în cererea de recurs declarată de către Ciornîi Iurie.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ciornîi Iurie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5