3ra-328/17 — anularea fieței de evaluare și a dispoziției de destituire, restabilirea în funcția, încdasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu

Dosarul nr. 3ra-328/17 Instanța de fond: Judecătoria Orhei – E. Buzu Instanța de apel: CA Chișinău – N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac Î N C H E I E R E 22 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Svetlana Filincova, judecători Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas, soluționând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Maria Doroș, în pricina civilă la acțiunea Mariei Doroș împotriva Primăriei comunei Berezlogi, intervenient accesoriu Lidia Veverița privind anularea fișei de evaluare, dispoziției de destituire, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 06 decembrie 2016, C O N S T A T Ă: Maria Doroș la data de 07 septembrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primării comunei Berezlogi privind repunerea în termenul de declarare a acțiunii, anularea fișei de evaluare a funcționarului public de execuție din data de 27 ianuarie 2015 în privința acestuia, recunoașterea și anularea ca fiind ilegală dispoziția Primăriei comunei Berezlogi, r-nul Orhei nr. 09 din 16 martie 2015 cu privire la destituirea din funcția publică, restabilirea în funcție de specialist în problemele perceperii fiscale ale Primăriei comunei Berezlogi, r-nul Orhei,

încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu pentru întreaga perioadă de absență în mărime de 8 325 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată ( f.d. 2-6). În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că în perioada 01 septembrie 2011 – 16 martie 2015 a activat în funcția de specialist în problemele perceperii fiscale la Primăria comunei Berezlogi, r-nul Orhei, cu salariul lunar în mărime de 1 850 lei. 1 Prin dispoziția Primăriei comunei Berezlogi, r-nul Orhei nr. 09 din 16 martie 2015 a fost destituită din funcție, începând cu data de 16 martie 2016, ca urmare a obțineri calificativului nesatisfăcător la evaluarea performanțelor personale.

Ca temei de destituire a servit evaluarea performanțelor individuale din data de 27 ianuarie 2015, din care rezultă că a fot evaluată cu calificativul nesatisfăcător, însă în realitate evaluarea nu a avut loc, nu au fost stabilite obiectivele de evaluare pentru anul 2014 sau 2015, nu a avut loc interviul, astfel, nefiind respectată procedura de evaluare. De asemenea, potrivit fișei de evaluare decizia contrasemnatarului este repetarea procedurii de evaluare, necătând la această decizie nu a avut loc evaluarea repetată. Dispoziția de destituire contrar prevederilor art. 64 al Legii nr. 158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nu a fost adusă la cunoștință în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, fiindu-i adusă la cunoștință abia la data de 07 august 2015, adică aproape în 5 luni de la emitere.

În argumentarea pretenției cu privire la repunerea în termen de declarare a acțiunii reclamanta a indicat, că copia dispoziției contestate nu i s-a eliberat până la data de 07 august 2015, deși la serviciu nu s-a prezentat din data concedierii, consideră că din aceste motive a fost în imposibilitatea contestării acesteia până la data de 07 septembrie 2015. De asemenea, în legătură cu destituirea ilegală din funcție i s-a cauzat prejudiciu material și moral, care urmează a fi reparat de către angajator. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din data de 03 august 2016 s-a respins repunerea în termen ca neîntemeiată și s-a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată înaintată de Maria Doroș către Primăria comunei Berezlogi, intervenient accesoriu Lidia Veverița privind anularea fișei de evaluare, dispoziției de destituire, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral ( f.d.

147, 152-157). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 01 septembrie 2016 Maria Doroș, prin intermediul avocatului a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă ( f.d. 150-151, 168-170). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 06 decembrie 2016 s-a ca neîntemeiat apelul declarat de Maria Doroș, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei din data de 03 august 2016 ( f.d. 202-204). Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 03 februarie 2017 Maria Doroș a contesta-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, anularea deciziei de destituire, restabilirea la locul de muncă, anularea fișei de evaluare, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, și încasarea prejudiciului moral în mărime de 12 000 lei ( f.d.

208-209). 2 La data de 16 martie 2017 Primăria comunei Berezlogi a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Maria Doroș cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instranțe. În motivarea recursului recurenta a invocat dezacordul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le ca fiind ilegale și pasibile de a fi anulate, ori instanțele de judecată au apreciat arbitrar probele. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 06 decembrie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 23 decembrie 2016.. Recursul depus de către Maria Doroș la data de 03 februarie 2017 este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Maria Doroș este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. 3 Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la al.

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Maria Doroș asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Maria Doroș inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maria Doroș împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2016 în pricina civilă la acțiunea Mariei Doroș împotriva Primăriei comunei Berezlogi, intervenient accesoriu Lidia Veverița privind anularea fișei de evaluare, dispoziției de destituire, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Svetlana Filincova judecători Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas 4