3ra-170/17 — contestarea actului administrativ

3ra-170/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Judecătoria Centru, mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-170/17

Judecător: A. Cucerescu

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: D. Manole, I. Cotruță, A. Bostan

D E C I Z I E

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Iuliana Oprea

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță,

Dumitru Mardari, Maria Ghervas

examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ceban Viorel și Ceban Nina

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Șefului Serviciului

protecție internă și anticorupție, Ștefan Pavlov, Inspectoratului General al Poliției

privind recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea efectuării anchetei de serviciu,

restabilirea în drepturi și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La data de 26 august 2015, Ceban Viorel și Ceban Nina s-au adresat în

Judecătoria Centru, mun. Chișinău cu o cerere de chemare în judecată formulată în

ordinea contenciosului administrativ către Ministerul Afacerilor Interne, Șeful

Serviciului protecție internă și anticorupție, Ștefan Pavlov, prin care a solicitat

instanței: obligarea Ministerului Afacerilor Interne al RM de a desfășură o

investigație amplă a cazului și restabilirea în drepturile încălcate.

În motivarea acțiunii depuse, reclamanții au indicat că, la data de 17 iunie 2015,

Ceban Viorel, Ceban Nina și copii minori ai acestora, se deplasau pe strada Calea

Ieșilor, mun. Chișinău, cu automobilul propriu de model VW Sharan. Menționează

reclamanții că, urmare a stopării de către un echipaj de poliție, angajații

Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI, Lilian Lăcătuș și Vasile

Nicolaescu, datorită comportamentului inadecvat al acestora, exprimat prin

comportament agresiv, înjurături, gesturi indecente și amenințări de a împușca

reclamanții, i-au speriat enorm pe aceștia, având în vedere faptul că, declarațiile

polițiștilor erau reale, deoarece aveau în dotare pistol.

Invocă Nina Ceban și Viorel Ceban că, în rezultatul acestui incident, au depus

mai multe plângeri prin care au denunțat comportamentul ilegal al angajaților MAI la

Procuratură, Centrul Național Anticorupție cât și Ministrului Afacerilor Interne,

șefului INP, însă, toate aceste plângeri au fost examinate de către Serviciu protecție

internă și anticorupție.

Afirmă reclamanții că, fiind invitați la Serviciul protecție internă și anticorupție,

reclamanți au primit careva speranțe că cazul va fi examinat competent, obiectiv și

1

legal, însă, la data de 27 iunie 2015, reclamanții au primit un răspuns formal și

batjocoritor, prin care a fost comunicat despre constatarea lipsei cărorva probe

pertinente și concludente care ar demonstra comportamentul nedemn și brutal al

angajaților INP, fiind recomandat reclamanților de a se adresa în instanța de judecată.

Mai mult, se menționează că, organul competent de a examina plângerea depusă

de Ceban Nina și Ceban Viorel asupra acțiunilor ilegale ale colaboratorilor INP, a dat

dovadă de incompetență, or, în urma reformelor efectuate în cadrul MAI,

automobilele echipajelor de patrulare sunt echipate cu câteva camere video, care

înregistrează non-stop activitatea inspectorilor de patrulare.

Ulterior, reclamanții Ceban Nina și Ceban Viorel au depus o cerere de chemare

în judecată concretizată prin care au solicitat instanței de judecată: recunoașterea

ilegalității refuzului MAI, obligarea Serviciului protecție internă și anticorupție al

MAI de a petrece o investigație amplă a cazului declarat cu stabilirea tuturor

circumstanțelor care au avut loc, obligarea MAI de a sancționa colaboratorii săi

Lilian Lăcătuș și Vasile Nicolaescu, cu eliberarea acestora din funcție, încasarea

prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și restabilirea drepturilor încălcate.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 februarie 2016, cererea

de chemare în judecată înaintată de Ceban Viorel și Ceban Nina către Ministerul

Afacerilor Interne al RM, Șeful Serviciului protecție internă și anticorupție, Ștefan

Pavlov, Inspectoratul General al Poliției privind recunoașterea ilegalității refuzului,

obligarea efectuării anchetei de serviciu, restabilirea în drepturi și încasarea

prejudiciului moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la data de 22 martie

2016, Ceban Viorel și Ceban Nina au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 24 februarie 2016, și au solicitat instanței de apel

admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea depusă să fie admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016 a fost admis apelul

declarat de Ceban Nina și Ceban Viorel, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 24 februarie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial

acțiunea. S-a recunoscut drept ilegal refuzul Inspectoratului General de Poliție de a

examina plîngerea (petiția) lui Ceban Viorel și Ceban Nina, conform legislației în

vigoare. S-a obligat Inspectoratului General de Poliție să examineze plângerea depusă

de Ceban Nina și Ceban Viorel conform legislației în vigoare, de a petrece o ancheta

de serviciu întru verificarea tuturor argumentelor expuse în plîngere (petiție). S-a

încasat de la Inspectoratului General de Poliție în beneficiul lui Ceban Nina și Ceban

Viorel prejudiciul moral în mărime de 2 000 (două mii) lei. În rest, pretențiile

formulate de Ceban Nina și Ceban Viorel, se resping ca fiind neîntemeiate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelanți

și-au găsit în parte reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt parțial întemeiate.

Totodată, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a elucidat pe deplin

circumstanțele de fapt ale speței, iar o verificare suplimentară a acestora nu este

necesară, însă la adoptarea hotărârii nu a fost dată o apreciere obiectivă tuturor

probelor administrate la dosar.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 28 decembrie 2016,

Inspectoratul General al Poliției a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea

2

recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016

cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În argumentarea recursului recurentul a invocat netemeinicia deciziei recurate

menționînd că, instanța de apel nu a constatat toate circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, interpretîndu-le eronat și ajungînd la concluzii eronate.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Inspectoratul General al

Poliției a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5

judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției întemeiate

și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină

hotărârea primei instanțe.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, reclamanții

Ceban Viorel și Ceban Nina au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, Șeful Serviciului protecție internă și anticorupție,

Ștefan Pavlov prin care au solicitat recunoașterea ilegalității refuzului MAI, obligarea

Serviciului protecție internă și anticorupție al MAI de a petrece o investigație amplă a

cazului declarat cu stabilirea tuturor circumstanțelor care au avut loc, obligarea MAI,

IGP de a sancționa colaboratorii săi Lilian Lăcătuș și Vasile Nicolaescu, cu eliberarea

acestora din funcție, încasarea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și

restabilirea drepturilor încălcate.

Instanța de fond a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată, soluție casată de

instanța de apel care a admis apelul declarat de Ceban Nina și Ceban Viorel și a emis

o nouă hotărâre prin care a admis parțial acțiunea, a recunoscut drept ilegal refuzul

Inspectoratului General de Poliție de a examina plîngerea (petiția) lui Ceban Viorel și

Ceban Nina, comform legislației în vigoare, a obligat Inspectoratului General de

Poliție să examineze plângerea depusă de Ceban Nina și Ceban Viorel conform

legislației în vigoare și să petreacă o ancheta de serviciu întru verificarea tuturor

argumentelor expuse în plîngere (petiție), a încasat de la Inspectoratului General de

Poliție în beneficiul lui Ceban Nina și Ceban Viorel prejudiciul moral în mărime de 2

000 (două mii) lei. În rest, pretențiile formulate de Ceban Nina și Ceban Viorel, s-au

respins ca fiind neîntemeiate.

Colegiul susține ca fiind legală și întemeiată soluția dată de prima instanță, iar

soluția dată de instanța de apel este neîntemeiată, deoarece decurge din aprecierea

greșită a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept

material.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține următoarele circumstanțe

de fapt și de drept.

În conformitate cu prevedrile art. 3 al. (l) al Legii contenciosului administrativ

nr. 793 din 10.02.2000 obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie

actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un

3

drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emis de autoritățile

publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a

primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța

de contencios administrativ competentă.

Conform art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10.02.2000, instanța de contencios administrativ judecînd acțiunea respinge

acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Totodată, potrivit art. 26 din Legea indicată, actul administrativ contestat poate

fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal ca fiind emis contrar

prevederilor legii (dacă acesta este temeiul juridic - atunci reclamantul nu a indicat

contrar prevederilor legii), este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței (dacă

acesta este temeiul juridic - atunci reclamantul nu a indicat că a fost încălcată

competența), este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite (dacă acesta

este temeiul juridic - atunci reclamantul nu a indicat care procedură a fost încălcată).

Reține Colegiul că, la data de 17.06.2015, aproximativ în jurul orei 07.30, Ceban

Viorel și Ceban Nina, cu copiii lor minori, se deplasau pe strada Calea leșilor cu

autoturizmul propriu de model VW Sharan. Drept urmare de către un echipaj de

politie, angajați ai Inspectoratului național de patrulare al IGP al MAI, a fost stopat

pentru verificare. Ca rezultat, a fost întomit porces verbal cu privire la contravenție

(f.d. 49).

Menționează Colegiul că, reclamanții pretind că colaboratorii Inspectoratului

național de patrulare al IGP al MAI au avut un comportment neadecvat, conrar

prevederilor legale, și s-a adresat cu plîngere către Serviciul Protecție Internă și

Anticorupție al MAI (f.d. 4-6).

Constată Colegiul că, prin răspunsul Serviciul Protecție Internă și Anticorupție

al MAI din 23.07.2015, a fost indicat că careva probe, pertinente și concludente, care

ar demonstra comportamentul nedemn și brutal al colaboratorilor de poliție nu au fost

posibil de acumulat și nu este posibil sancționarea disciplinară a acestora (f.d. 8).

Potrivit art. 208 alin. (2) din Codul muncii al RM, în funcție de gravitatea faptei

comise de salariat, angajatorul este în drept să organizeze și o anchetă de serviciu. În

cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-și explice atitudinea și să prezinte persoanei

abilitate cu efectuarea anchetei toate probele și justificările pe care le consideră

necesare.

Totodată, potrivit pct. 37 din Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09.07.2013 cu

privire la aprobarea statutului disciplinar al polițistului, ancheta de serviciu se

efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a dispozițiilor

prezentului Statut disciplinar și contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu,

legalității, prevenirea și combaterea ilegalităților, educarea polițiștilor în spiritul

executării întocmai și la timp a actelor normative.

Potrivit pct. 84 din din Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09.07.2013, sancțiunea

disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu

mai tîrziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării

polițistului în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau în concediu

medical.

4

Menționează Colegiul că, prerogativa și dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare

îi revine angajatorului, iar SPIA nu dispune de asemenea competențe. În conformitate

cu art. 209 alin. (l) al Codului muncii, sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă,

imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună din ziua

constatării ei. Reieșind din prevederile normelor respective, la moment aplicarea unor

eventuale sancțiuni disciplinare, nu este posibilă.

Potrivit art. 13 alin. (1) lit. i) al Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, șeful Inspectoratului General al Poliției

acordă stimulări și aplică sancțiuni disciplinare angajaților IGP, cu excepția celor

specificați la art. 7 lit. d) și e).

Conform pct. 54 subpct. 4), pct. 60 subpct. 5) ale Statutului disciplinar al

polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09.07.2013, la examinarea

posibilității aplicării precum și la aplicarea unei sancțiuni disciplinare sunt obligatorii

anexarea probelor ce confirmă abaterea disciplinară, iar simpla descriere în scris a

unor fapte, fără suport probatoriu material nu constituie temei pentru atragerea la

răspundere disciplinară, ori în momentul în care angajatorul aplică o sancțiune

disciplinară fără a avea probele necesare, sunt încălcate drepturile salariaților.

Astfel, Colegiul apreciază ca fiind nefondată cerința reclamantului, de a obliga

pîrîtul la efectuarea anchetei de serviciu și o investigație mai amplă. Or, în răspunsul

din 23.07.2015 (f.d.8), este indicat că nu sunt probe suficiente în sensul pretins de

reclamanți. Respectiv, declarațiile reclamanților nu pot constitui temei de a anula

răspunsul eliberat de pîrît și a obliga pîrîtul să efectueze investigația.

Reieșind din prevederile legale enunțate, în coraport cu cerințele formulate de

reclamanți, Colegiul susține ca justă aprecierea primei instanțe ce atestă că nu sunt

formulate pretenții față de Inspectoranul General de Poliție, care are competențe

legale de a soluționate chestiunea atragerii la răspundere disciplinară a colaboratorilor

de poliție.

Conform art. 117 al Codului de procedură civilă al RM că, probe în pricini civile

sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii.

Or, conchide Colegiul că, din cererea de chemare în judecată nu este clar care

drept al reclamanților a fost încălcat prin oferirea răspunsului la petiție. Respectiv,

nici evaluarea unui eventual prejudiciu moral, nu este posibilă.

Reieșind din aceste prevederi a legii, Colegiul consideră că, reclamanții Ceban

Viorel, Ceban Nina nu au prezentat probe incontestabile, pertinente și admisibile,

respectiv, prima instanță just a considerat necesar a respinge cererea, ca neîntemeiată.

Astfel, Colegiul conchide că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a

respinge acțiunea înaintată de Ceban Viorel și Ceban Nina împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al RM, Șeful Serviciului protecție internă și anticorupție, Ștefan

Pavlov, Inspectoratul General al Poliției privind recunoașterea ilegalității refuzului,

obligarea efectuării anchetei de serviciu, restabilirea în drepturi și încasarea

prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiată.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele aduse de Inspectoratul General al

Poliției și-au găsit confirmare parțială în cadrul examinării prezentului recurs.

5

Ținând cont de faptul că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a

aplicat legea materială, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel a

adoptat o hotărâre ce reiese din aprecierea eronată a circumstanțelor cauzei, ce a dus

la interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, de a casa decizia

instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

A admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției.

A casa decizia Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016 și a menține

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 februarie 2016, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ceban Viorel și Ceban Nina

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Șefului Serviciului

protecție internă și anticorupție, Ștefan Pavlov, Inspectoratului General al Poliției

privind recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea efectuării anchetei de serviciu,

restabilirea în drepturi și încasarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Iuliana Oprea

Judecători Galina Stratulat

Ion Druță

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

6