2ra-331/17 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile răspunderii statului pentru neexecutarea partiala a hotarârii judecătoreşti, efectuarea actiunilor necesare din partea executorilor judecatoresti
2ra-331/17 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: M. Murguleț dosarul nr. 2ra-331/17
instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai și Vl. Brașoveanu
D E C I Z I E
15 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele,
Judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii: Maria Ghervas, Mariana Pitic
Ion Druță și Sveatoslav Moldovan
examinând recursurile declarate de reprezentantul Gainaru Iulian în interesele
Ministerului Justiției și avocatul Bondarenco Oleg în interesele lui Popa Tudor, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popa Tudor împotriva
Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorii judecătorești Maxim
Romaliischi, Frecăuțan Aliona, Boțan George și Ungureanu Oleg cu privire la
constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 08 noiembrie 2016, prin care s-au respins cererile de apel declarate de
Popa Tudor și Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani
mun. Chișinău din 05 mai 2016, prin care acțiunea a fost admisă parțial
c o n s t a t ă:
Prin mandatul din 13 februarie 2016 avocatul Oleg Bondarenco a fost
împuternicit de Tudor Popa să-i acorde asistență juridică în instanța de judecată cu
dreptul de a depune cerere de chemare în judecată, de a ataca hotărârea
judecătorească, etc. (f.d. 3).
La 15 februarie 2016 avocatul Oleg Bondarenco și Popa Tudor au depus cerere
de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea
încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și
repararea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Bondarenco Oleg și Popa
Tudor au indicat că prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 mai
2013 s-a încasat de la Lungu Igor în beneficiul reclamantului suma de 6 380 lei cu
titlu de datorie și 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, hotărârea devenind
irevocabilă prin neatacare.
La 14 august 2013 Popa Tudor a transmis titlul executoriu spre executare
executorului judecătoresc Oleg Ungureanu și a avansat cheltuielile de executare
achitând suma de 400 lei.
Prin încheierea executorului judecătoresc Ungureanu Oleg din 28 august 2013
s-a intentat procedura de executare.
1
După câteva luni de la intentarea procedurii de executare, ca urmare a încetării
sau suspendării activității executorului judecătoresc Oleg Ungureanu, procedura de
executare a fost transmisă executorului judecătoresc George Boțan, care a gestionat-o
pe parcursul a 3-4 luni.
La 24 februarie 2014 executorul judecătoresc George Boțan a strămutat
procedura de executare executorului judecătoresc Aliona Frecăuțan, cu sediul de
activitate în raionul Rîșcani, pe motivul depistări existenței unor bunuri imobile în
satul Zăicana, înregistrate cu drept de proprietate pe numele debitorului.
La 28 februarie 2014 executorul judecătoresc Aliona Frecăuțan a preluat
procedura de executare, însă pe parcursul a 2 ani titlul executoriu nu a fost executat.
La 19 decembrie 2015 Popa Tudor a solicitat strămutarea procedurii de
executare executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, care avea în gestiune o altă
procedură de executare împotriva aceluiași debitor.
În luna ianuarie 2016 procedura de executare a fost preluată de executorul
judecătoresc Maxim Romaliischi, care o gestionează până în prezent.
De la intentarea procedurii de executare la 28 august 2013 până la moment
titlul executoriu nu a fost executat, deși debitorul are bunuri care sunt pasibile
urmăririi.
Prin neexecutarea titlului executoriu o perioadă îndelungată i-a fost creată lui
Popa Tudor o stare de disconfort moral, incertitudine pentru viitor, dezamăgire în
modul de executare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova și buna
funcționare a sistemului de executare.
Prejudiciul moral cauzat lui Popa Tudor este evaluat la suma de 60 000 lei,
care ar reprezenta o satisfacție echitabilă și proporțională disconfortului moral și
frustrărilor suportate pe parcursul a 3 ani.
Cer avocatul Bondarenco Oleg și Popa Tudor constatarea încălcării dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din
21 mai 2013, neexecutată din luna august 2013 până în prezent și încasarea de la
bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului moral în mărime
de 60 000 lei (f.d. 4-6).
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 24 martie 2016 s-au
antrenat în proces în calitate de intervenienți accesorii executorii judecătorești Maxim
Romaliischi, Frecăuțan Aliona, Boțan George și Ungureanu Oleg (f.d. 68-69).
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016 s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată depusă de Popa Tudor.
S-a constatat încălcarea dreptului lui Popa Tudor la executarea în termen
rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 mai 2013.
S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul lui Popa Tudor prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei.
În rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d.77, 82-88).
Prin procura din 09 decembrie 2015 Gainaru Iulian a fost împuternicit de
Ministerul Justiției să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a
ataca hotărârea judecătorească (f.d. 38).
La 10 mai 2016 reprezentantul Gainaru Iulian a declarat în interesele
Ministerului Justiției apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 05 mai 2016, iar la 24 octombrie 2016 apel motivat împotriva aceleași
hotărâri (f.d. 78, 104-107).
2
La 06 iunie 2016 avocatul Bondarenco Oleg a depus în interesele lui Popa
Tudor apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016.
(f.d. 79-81).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 08 noiembrie 2016 a respins apelurile
declarate de Popa Tudor și Ministerul Justiției și a menținut hotărârea Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016 (f.d. 112-122).
Prin procura din 07 iunie 2016 Gainaru Iulian a fost împuternicit de Ministerul
Justiției să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca
hotărârea judecătorească (f.d. 38).
La 22 decembrie 2016 reprezentantul Gainaru Iulian a declarat în interesele
Ministerului Justiției recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08
noiembrie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii sau modificarea deciziei instanței
de apel în sensul constatării încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești drept o satisfacție echitabilă suficientă a prejudiciului moral
suportat.
În motivarea cererii de recurs reprezentantul Gainaru Iulian a indicat că
urmează a fi făcută o distincție între creanțele deținute împotriva statului și cele
deținute împotriva unei persoane fizice, care nu pot angaja responsabilitatea statului
din cauza neplății unei creanțe executorii ca urmare a insolvenței unui debitor privat.
Poate fi angajată responsabilitatea statului în cazul în care autoritățile publice
implicate în procedurile de executare nu dau dovadă de diligența cuvenită sau
împiedică executarea hotărârii, măsurile adoptate urmând să fie adecvate și suficiente
pentru a asigura executarea documentelor executorii.
Rolul creditorului în cadrul procedurii de executare nu se rezumă numai la
solicitarea urgentării executării, dar și la acordarea sprijinului efectiv executorului
judecătoresc pentru aducerea la îndeplinire a executării silite.
La 25 ianuarie 2017 avocatul Bondarenco Oleg a declarat în interesele lui Popa
Tudor recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016,
solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârilor judecătorești prin majorarea
cuantumului prejudiciului moral la suma de 40 000 lei.
În motivarea cererii de recurs avocatul Bondarenco Oleg a indicat că instanțele
de judecată corect au constatat încălcarea dreptului lui Popa Tudor la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, însă prejudiciul moral acordat este
disproporțional cu stresul și frustrările suferite și este diminuat în raport cu practica
judiciară pe litigii similare.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pe litigii similare
prejudiciul moral acordat este de 600 Euro pentru 12 luni de neexecutare și câte 300
Euro pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni de întârziere.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în
lipsa acesteia.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție prin încheierea din 01 martie 2017 a considerat recursurile
3
admisibile fără a prejudicia fondul și a dispus judecarea acestora de către completul
din 5 judecători.
În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate
în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Judecând recursurile declarate pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră
că acestea sunt depuse în termen, recursul declarat de reprezentantul Gainaru Iulian
în interesele Ministerului Justiției este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii, iar recursul declarat de avocatul Bondarenco Oleg în interesele
lui Popa Tudor este neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
La 30 noiembrie 2016 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților
copia deciziei din 08 noiembrie 2016 (f.d. 124).
La materiale pricinii lipsesc probe care ar confirma recepționarea de către părți
a copiei deciziei instanței de apel.
Prin urmare, recursurile declarate de reprezentantul Gainaru Iulian în interesele
Ministerului Justiției și avocatul Bondarenco Oleg în interesele lui Popa Tudor la 22
decembrie 2016 și 25 ianuarie 2017 sunt depuse în termen.
Privitor la recursul declarat de reprezentantul Gainaru Iulian în interesele
Ministerului Justiției.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau
parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărâre.
Din materialele pricinii rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 21 mai 2013 s-au admis pretențiile lui Popa Tudor, s-a încasat din contul
lui Lungu Igor în beneficiul lui Popa Tudor datoria în sumă de 6 380 Euro
echivalentul în lei MDL la data executării hotărârii și taxa de stat în mărime de 500
lei (f.d. 8).
La 21 iunie 2013 hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 21 mai
2013 a intrat în vigoare și s-a eliberat titlul executoriu (f.d. 9).
La 14 august 2013 Popa Tudor a solicitat executorului judecătoresc Ungureanu
Oleg primirea spre executare a titlului executoriu (f.d. 10).
Executorul judecătoresc Oleg Ungureanu la 14 august 2013 a confirmat
avansarea de către Popa Tudor a cheltuielilor de executare în mărime de 400 lei (f.d.
11).
Prin încheierea executorului judecătoresc Oleg Ungureanu din 28 august 2013
s-a primit spre executare titlul executoriu, s-a intentat procedura de executare și s-a
4
propus debitorului Lungu Igor termen de executare benevolă de 15 zile pentru
executarea titlului executoriu (f.d. 12).
Executorul judecătoresc Ungureanu Oleg prin încheierea din 28 august 2013 a
obligat banca comercială ,,Moldova Agroindbank” societate pe acțiuni, banca
comercială ,,EuroCreditBank” societate pe acțiuni, banca comercială ,,Comerțbank”
societate pe acțiuni, banca comercială ,,Moldindconbank” societate pe acțiuni, banca
comercială ,,Eximbank” societate pe acțiuni, banca comercială ,,Mobiasbanca
Groupe Societe Generale” societate pe acțiuni, banca comercială ,,Victoriabank”
societate pe acțiuni, banca comercială ,,Fincombank” societate pe acțiuni, banca
comercială ,,Energbank” societate pe acțiuni, banca comercială ,,ProCreditBank”
societate pe acțiuni, societatea pe acțiuni ,,Banca comercială Română Chișinău”,
banca comercială ,,Banca socială” societate pe acțiuni, banca comercială ,,Eximbank”
Gruppo Veneto Banca” societate pe acțiuni, societatea pe acțiuni ,,Banca de
Economii” și banca comercială ,,Unibank” societate pe acțiuni să aplice sechestru pe
mijloacele financiare ale lui Lungu Igor în limita acțiunii de 6 480 Euro și 500 lei
aflate la conturile bancare deschise de debitor, precum și aplicarea sechestrului pe
mijloacele financiare viitoare ce vor parveni la conturile deschise/sau care vor fi
deschise pe viitor de către debitor; a obligat Întreprinderea de Stat ,,Registru” de a lua
la evidență și de a nu permite perfectarea pașaportului lui Lungu Igor; a obligat
Camera Înregistrării de Stat să comunice executorului judecătoresc informația cu
privire la participarea debitorului la fondarea unor întreprinderi, iar în cazul unui
răspuns afirmativ să indice care sunt societățile comerciale la care debitorul este
fondator sau asociat și să interzică efectuarea unor modificări în actele de constituire
a acestor întreprinderi și înregistrarea cărorva societăți comerciale cu participarea ca
fondator a debitorului Lungur Igor; a obligat Direcția Documentare Mijloace de
Transport să informeze dacă pe numele lui Lungu Igor sunt înregistrate careva
mijloace de transport și în cazul existenței acestora să interzică reînregistrarea
dreptului de proprietate sau efectuarea cărorva tranzacții de înstrăinare asupra
mijloacelor de transport ce aparțin cu drept de proprietate debitorului; a obligat
Întreprinderea de Stat ,,Cadastru” să aplice interdicția de înstrăinare a bunurilor
imobile ce aparțin cu drept de proprietate lui Lungu Igor; a solicitat Uniunii
Executorilor Judecătorești de a informa executorul judecătoresc dacă Lungu Igor a
traversat frontiera țării (f.d. 63-64).
Prin încheierea executorului judecătoresc Boțan George din 24 februarie 2014
s-a strămutat documentul executoriu din motiv că debitorul dispune de bunuri imobile
pe teritoriul satului Zăicani, raionul Rîșcani și creditorul a solicitat strămutarea
documentului executoriu la locul aflării bunurilor, sector ce ține de competența
executorului judecătoresc Frecăuțan Aliona (f.d. 55).
La 28 februarie 2014 executorul judecătoresc Frecăuțan Aliona a întocmit act
de preluare a executării și a solicitat prezența părților pentru a determina modalitatea
de executare și posibilitatea de conciliere a părților (f.d. 13).
La 09 decembrie 2015 Popa Tudor a solicitat executorului judecătoresc
Frecăuțan Aliona strămutarea titlului executoriu la executorul judecătoresc Maxim
Romaliischi (f.d. 14).
Prin încheierea executorului judecătoresc Frecăuțan Aliona din 30 decembrie
2015 s-a strămutat documentul executoriu executorului judecătoresc Maxim
Romaliischi (f.d. 34).
5
Prin încheierea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi din 21 ianuarie
2016 s-a primit spre executare titlul executoriu și s-a intentat procedura de executare
(f.d. 29).
Prin încheierea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi din 21 ianuarie
2016 s-a dispus Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor,
Direcției Generale Documentare a Populației a aplica restricții temporare în
eliberarea pașaportului debitorilor Lungu Igor (f.d. 30).
Executorul judecătoresc Maxim Romaliischi prin încheierea din 21 ianuarie
2016 a dispus Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” a aplica interdicția de înstrăinare sub
orice formă a bunurilor imobile care sunt înregistrate cu drept de proprietate pe
numele lui Lungu Igor (f.d.31).
S-a aplicat prin încheierea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi din
21 ianuarie 2016 sechestru pe mijloacele financiare ale debitorului Lungu Igor în
mărime de 6 380 Euro și 500 lei la conturile de care dispune debitorul în banca
comercială ,,Moldova Agroindbank” societate pe acțiuni, banca comercială
,,EuroCreditBank” societate pe acțiuni, banca comercială ,,Comerțbank” societate pe
acțiuni, banca comercială ,,Moldindconbank” societate pe acțiuni, banca comercială
..Eximbank” societate pe acțiuni, banca comercială ,,Mobiasbanca” societate pe
acțiuni, banca comercială ,,Victoriabank” societate pe acțiuni, banca comercială
,,Fincombank” societate pe acțiuni, banca comercială ,,Energbank” societate pe
acțiuni, banca comercială ,,ProCreditBank” societate pe acțiuni și societatea pe
acțiuni ,,Banca comercială Română Chișinău” (f.d. 32).
La 15 februarie 2016 avocatul Oleg Bondarenco și Popa Tudor au depus cerere
de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției solicitând constatarea
încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru
mun. Chișinău din 21 mai 2013, neexecutată din luna august 2013 până în prezent și
încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului
moral în mărime de 60 000 lei (f.d. 4-6).
Instanțele judecătorești au emis hotărârile sus-menționate.
Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanțele de judecată
au încălcat normele de drept material și au apreciat arbitrar circumstanțele pricinii.
Conform art. 120 Constituția Republicii Moldova, este obligatorie respectarea
sentințelor și a altor hotărîri definitive ale instanțelor judecătorești, precum și
colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a
altor hotărîri judecătorești definitive.
În conformitate cu art. 16 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, hotărîrile,
încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile,
cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sînt
obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale,
organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul
Republicii Moldova. Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor,
cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație
față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.
În conformitate cu art. 255 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească
se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepția cazurilor
de executare imediată după pronunțare
6
Conform art. 70 alin. (1) Codul de executare, documentul executoriu va fi
executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un termen
rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea
procedurii de executare, comportamentul participanților la procedura de executare,
interesul creditorului și conduita executorului judecătoresc.
Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale
garantează în art. 6 § 1 principiul celerității procedurilor judiciare. Acest termen se
întinde și asupra procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești, deoarece
Curtea de la Strasbourg a decis că executarea unei hotărâri judecătorești trebuie să fie
considerată ca parte integrantă din noțiunea de ,,proces”.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile: Prodan contra Moldovei
din 18 mai 2004, Țîbîrneac contra Moldovei din 16 octombrie 2007, Sîrbu contra
Moldovei din 15 iunie 2004 a constatat că articolul 6 § 1 al Convenției Europene
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale asigură oricărei
persoane dreptul de a înainta orice pretenție cu privire la drepturile și obligațiile sale
cu caracter civil în fața unei instanțe judecătorești sau tribunal; în acest fel el cuprinde
„dreptul la o instanță”, din care dreptul de acces, adică dreptul de a institui proceduri
în fața instanțelor judecătorești în litigii civile, constituie un aspect. Totuși, acest
drept ar fi iluzoriu dacă sistemul de drept al unui Stat Contractant ar permite ca o
hotărâre judecătorească irevocabilă și obligatorie să rămână neexecutată în
detrimentul unei părți. Ar fi de neconceput ca articolul 6 § 1 să descrie în detaliu
garanțiile procedurale oferite părților aflate în litigiu – proceduri care sunt echitabile,
publice și prompte – fără a proteja executarea hotărârilor judecătorești; a interpreta
articolul 6 ca referindu-se în exclusivitate la accesul la o instanță și îndeplinirea
procedurilor ar putea duce la situații incompatibile cu principiul preeminenței
dreptului, pe care Statele Contractante și-au asumat angajamentul să-l respecte atunci
când au ratificat Convenția. Executarea unei hotărâri pronunțate de orice instanță
trebuie, prin urmare, privită ca o parte integrantă a „procesului” în sensul articolului 6
(a se vedea Hornsby v. Greece, hotărâre din 19 martie 1997, Reports 1997-II, p.510,
).
La aprecierea termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești
urmează fi luate în considerare anumite crierii de apreciere:
- Complexitatea cauzei, se apreciază de asemenea după caz și individual.
- Comportamentul părților care include aprecierea comportamentului
reclamantului și a autorităților. Se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților
implicate în proces, inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amânări
neîntemeiate; etc.
- Miza (interesul) pentru reclamant relevă importanța sau scopul pentru persoana
care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.
Conform art. 2 alin. (1) Legea privind repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.
87 din 21.04.2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat
dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de
chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea
prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de
legislația procesuală civilă.
7
În cererea de chemare în judecată Popa Tudor a invocat că de la 28 august
2013 de la intentarea procedurii de executare până la 13 februarie 2016 documentul
executoriu nu a fost executat.
Pe parcursul examinării pricinii, Popa Tudor a confirmat contra semnătură că a
primit de la Lungu Igor suma de 300 Euro la 07 aprilie 2016 și 200 Euro în anul 2013
(f.d. 53).
Așadar, de la emiterea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 mai
2013 până în prezent titlul executoriu a fost executat parțial.
Însă, neexecutarea în rest a titlului executoriu nu poate fi pusă pe seama
statului din următoare motive.
Conform art. 70 alin. (2) Codul de executare, executorul judecătoresc urmează
să întreprindă imediat toate acțiunile necesare în vederea executării hotărârii
judecătorești. Dacă legea nu prevede altfel, termenul dintre acțiunile complexe ce
urmează a fi întreprinse de executorul judecătoresc nu va depăși 15 zile. Curgerea
acestui termen se suspendă pe durata suspendării sau amânării executării, strămutării
procedurii de executare, imposibilității executorului judecătoresc de a acționa din
motive ce nu depind de voința sa, precum și în cazul în care nu au fost avansate
cheltuielile necesare pentru efectuarea actului următor.
Conform art. 4 alin. (1) - (3) Legea privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr.
87 din 21.04.2011, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii
judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului
Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această
încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.
Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,
autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea
responsabilă de executarea hotărîrii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un
raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz,
dosarul sau o copie de pe dosar.
Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris
și va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității
implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității
responsabile de executarea hotărîrii judecătorești; date despre acțiunile procesuale
întreprinse, termenele de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile
procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte
date relevante privind respectarea termenului rezonabil.
Actele cauzei denotă cu certitudine că executorul judecătoresc Oleg Ungureanu
a întreprins toate acțiunile necesare în vederea executării titlului executorii aplicând
la 28 august 2013 sechestre pe mijloacele financiare ale debitorului, interdicția de
eliberare a pașaportului, sechestru pe mijloacele de transport existente și alte bunuri
de care ar putea dispune Lungu Igor.
Prin urmare, executorul judecătoresc Ungureanu Oleg a acționat prompt, dând
dovadă de celeritate în acțiunile întreprinse în vederea executării titlului executoriu,
având în vedere că cererea cu privire la primirea spre executare a documentului
executoriu a fost depusă de Popa Tudor la 14 august 2013, iar acțiunile executorului
judecătoresc au fost întreprinse la 28 august 2013, în termen restrâns.
8
La 03 septembrie 2013 Întreprinderea de Stat ,,Centrul Resurselor
Informaționale de Stat ,,Registru” a informat executorul judecătoresc Oleg
Ungureanu că conform Registrului de Stat al Transporturilor pe numele lui Lungu
Igor nu sunt înregistrate unități de transport (f.d. 56).
La 05 septembrie 2013 Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a
comunicat executorului judecătoresc Ungureanu Oleg că lipsesc date despre
traversarea frontierei de către Lungu Igot (f.d. 58).
La 06 septembrie 2013 Întreprinderea de Stat ,,Camera Înregistrării de Stat” a
confirmat că Lungu Igor figurează în calitate de asociat și interdicția a fost luată la
control (f.d. 65).
La 01 octombrie 2013 Întreprinderea de Stat ,,Centrul Resurselor
Informaționale de Stat ,,Registru” a confirmat executorului judecătoresc Oleg
Ungureanu că lui Lungu Igor i s-au aplicat restricții temporare în eliberarea
pașaportului cetățeanului (f.d. 57).
Banca comercială ,,Moldindconbank” societate pe acțiuni și banca comercială
,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” societate pe acțiuni la 06 septembrie 2013
și 02 septembrie 2013 au comunicat executorului judecătoresc Ungureanu Oleg că
Lungu Igor nu deține conturi bancare în filialele băncii (f.d. 59, 67).
Conform art. 32 alin. (6) Codul de executare, actele de executare efectuate
anterior strămutării documentului executoriu au efect juridic deplin.
Executorul Judecătoresc Frecăuțan Aliona a comunicat în raportul prezentat
Ministerului Justiției că la 28 februarie 2014 a constatat că Lungu Igor deține o cotă
de teren și este formată din trei părți cu suprafața de 1 3412 ha, pe care erau aplicate
interdicții de către 16 executori judecătorești. Executorul judecătoresc Oleg
Ungureanu la 28 august 2013 prin încheierea din 28 august 2013 a aplicat un șir de
interdicții la multe organe competente. Deoarece creditorul locuiește în mun.
Chișinău, acesta nu s-a prezentat la invitația din 20 martie 2014 pentru a determina
modalitatea de executare și posibilitatea de conciliere a părților, cu creditorul
comunicând prin intermediul telefoniei mobile. A comunicat lui Popa Tudor că
Lungu Igor are datorii față de stat în mărime de 10 000 lei și față de alte persoane
juridice în mărime de 3 600 Euro, 6 800 Euro și altele, că pentru petrecerea licitației
de vânzare a cotei de teren este necesară suportarea unor cheltuieli, că prețul cotei de
teren este în jur de 16 000 lei, că debitorul și creditorul s-au întâlnit și au convenit
achitarea a câte 200 Euro lunar. Din spusele creditorului, Lungu Igor a restituit careva
sume. Debitorul deține recipise prin care se confirmă achitarea datoriei (f.d. 40-41).
Din extrasul din Registrul bunurilor imobile din 28 februarie 2014 rezultă că pe
terenurile numărul cadastral 7163107.292, 7163118.265, 7163118.389 situate în satul
Zăicani, raionul Rîșcani, ce aparțin cu drept de proprietate lui Lungu Igor sunt
aplicate mai multe interdicții ale executorilor judecătorești începând cu 20 ianuarie
2009, adică anterior intentării procedurii de executare în litigiu (f.d. 43-51).
Acțiuni cu privire la executarea documentului executoriu au fost întreprinse și
de executorul judecătoresc Maxim Romaliischi.
La 24 martie 2016 Întreprinderea de Stat ,,Camera Înregistrării de Stat” a
confirmat executorului judecătoresc Maxim Romaliischi că potrivit datelor din
Registrul de Stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, Lungu Igor
figurează în calitate de asociat la societatea cu răspundere limitată ,,Monvica” și a
fost aplicată interdicția privind neadmiterea înregistrării modificărilor în actele de
constituire a întreprinderii (f.d. 60-61).
9
Întreprinderea de Stat ,,Cadastru” a confirmat executorului judecătoresc Maxim
Romaliischi că la 26 ianuarie 2016 au fost aplicate sechestre pe bunurile imobile ce
aparțin cu drept de proprietate lui Lungu Igor: teren număr cadastral 7163118.265,
7163118.389 și 7163118.292, situate în satul Zăicani, raionul Rîșcani (f.d. 27).
Așadar, actele pricinii atestă că Lungu Igor deține cu drept de proprietate
bunuri imobile, însă pe acestea sunt aplicate mai multe sechestre, nu dispune de
mijloace de transport și de mijloace financiare pentru executarea documentului
executoriu.
Prin urmare, se atestă că executarea hotărârii judecătorești nu poate avea loc în
termenul dorit de creditor.
Cât privește comportamentul părților, se atestă că executorii judecătorești au
întreprins măsurile care puteau fi întreprinse în mod rațional, iar debitorul este o
persoană privată.
Miza în executarea documentului executoriu pentru Popa Tudor nu este de
extremă necesitate, având în vedere că sumă dispusă spre încasare în baza titlului
executoriu rezultă dintr-o datorie.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului notează că responsabilitatea statului
pentru executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate împotriva unei companii
private nu se extinde mai departe decât până la implicarea organelor de stat în
procedurile de executare (a se vedea Shestakov v. Russia (dec.), nr. 48757/99).
Curtea de la Strasbourg în decizia Grițco contra Moldovei din 29 noiembrie
2005 a constatat că procedurile în cauză erau complexe în fapt și necesitau
soluționarea unor chestiuni practice și administrative complicate, și anume găsirea
unei soluții pentru a satisface cerințele numeroșilor creditori ai băncii private. Chiar
dacă pârâtul era o instituție privată și, ceea ce este mai important, una insolvabilă,
procedurile de executare au fost deschise și au progresat. Guvernul și-a îndeplinit
obligația de a întreprinde măsuri necesare în vederea executării hotărârilor pronunțate
în favoarea reclamantului. În astfel de circumstanțe, Curtea conchide că în această
cauză statul a întreprins măsurile care puteau fi în mod rațional întreprinse pentru a
executa hotărârile.
În cauza Cebotari contra Moldovei din 29 noiembrie 2015, forul de la
Strasbourg a susținut că executarea unei hotărâri definitive pronunțată de o instanță
judecătorească trebuie privită ca o parte integrantă a „procesului”, în sensul
articolului 6 al Convenție. Totuși dreptul „de acces la o instanță” nu impune o
obligație statului de a executa orice hotărâre judecătorească cu privire la un drept cu
caracter civil fără a ține cont de circumstanțele specifice ale cauzei. Curtea a notat că
responsabilitatea statului în privința executării unei hotărâri judecătorești pronunțată
împotriva unei companii private nu se extinde dincolo de implicarea autorităților de
stat în procedurile de executare. Totuși, atunci când autoritățile sunt obligate să
acționeze pentru executarea unei hotărâri judecătorești și nu o fac, inacțiunea lor
poate angaja responsabilitatea statului în temeiul articolului 6 § 1 al Convenției.
Curtea nu este chemată să examineze faptul dacă ordinea juridică internă a statului
poate să asigure executarea hotărârilor pronunțate de către instanțele judecătorești.
Într-adevăr, fiecare stat trebuie să asigure funcționarea unor instrumente juridice care
să fie adecvate și suficiente pentru a asigura executarea obligațiilor pozitive care
revin statului. Unica sarcină a Curții este de a examina dacă măsurile aplicate de către
autoritățile moldovenești în această cauză au fost adecvate și suficiente. În cauze ca
aceasta, în care se cer acțiuni de la un debitor persoană privată, statul, în calitate de
10
posesor al forței publice, trebuie să acționeze diligent pentru a asista creditorul în
executarea hotărârii judecătorești.
Prin urmare, în speță executarea tardivă și neintegrală a documentului
executoriu nu poate fi pusă pe seama statului, deoarece executorii judecătorești au
întreprins acțiunile necesare în vederea executării titlului executoriu.
Existența în posesia debitorului a bunurilor imobile care pot fi înstrăinate, nu
constituie temei de admitere a acțiunii, în condițiile în care pe acestea sunt aplicate o
serie de interdicții începând cu anul 2009.
Executorul judecătoresc Frecăuțan Aliona a indicat în raportul prezentat
Ministerului Justiției că pentru petrecerea licitației de vânzare a cotei de teren din
satul Zăicani, raionul Rîșcani este necesară suportarea unor cheltuieli, că prețul cotei
de teren este în jur de 16 000 lei. Că au convenit cu creditorul să nu petreacă licitația,
deoarece prioritar urmează a fi achitate datoriile debitorului față de stat în mărime de
10 000 lei. Că creditorul a fost pasiv, deoarece a știut că din realizarea cotei de teren
nu va putea realiza creanțele neachitate.
Popa Tudor nu a negat aceste fapte și prin prisma art. 123 alin. (6) Codul de
procedură civilă se consideră a fi veridice.
Prima instanță și instanța de apel nu au ținut cont de aceste circumstanțe și
prevederi legale, au apreciat arbitrar probele administrate și neîntemeiat au admis
parțial acțiunea.
Mai mult ca atât, Popa Tudor personal a solicitat în 2014 și 2015 strămutarea
titlului executoriu de la un executor judecătoresc la altul.
Procedurile de strămutare de la un executor judecătoresc la altul au contribuit
la tergiversarea executării hotărârii din 21 mai 2013.
În afară de aceasta, conform art. 513 alin. (1) Codul civil, debitorul și
creditorul trebuie să se comporte cu bună-credință și diligență la momentul nașterii,
pe durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației.
Din sensul acestei norme de drept se deduce că Popa Tudor până la intrarea în
relații contractuale cu Lungu Igor urma să depună diligența necesară pentru a se
interesa de situația materială a acestuia.
Conform art. 516 alin. (1) Codul civil, raportul obligațional poate da naștere
unui drept la informare fără ca acesta să fie stipulat în mod expres. Punerea la
dispoziție a informației presupune și obligația de eliberare a documentelor
corespunzătoare.
Așadar, Popa Tudor potrivit legii nu a fost lipsit de dreptul de a se informa
despre bunurile pe care le deține Lungu Igor și situația acestora pentru a se asigura că
creanța sa va putea fi executată.
Din considerentele menționate este necesar de a admite recursul declarat de
reprezentantul Gainaru Iulian în interesele Ministerului Justiției, de a casa ambele
hotărâri judecătorești și de a emite o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.
Privitor la recursul declarat de avocatul Bondarenco Oleg în interesele lui Popa
Tudor.
Avocatul Bondarenco Oleg în interesele lui Popa Tudor a contestat hotărârile
judecătorești în partea încasării prejudiciului moral solicitând majorarea prejudiciului
moral, însă având în vedere că acțiunea intimatului urmează a fi respinsă ca fiind
neîntemeiată, recursul urmează a fi respins.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță și
instanța de apel au stabilit circumstanțele pricinii, că nu este necesară verificarea
11
suplimentară și administrarea de noi dovezi, însă au apreciat arbitrar probele
administrate și au aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
de a admite recursul declarat de reprezentantul Gainaru Iulian în interesele
Ministerului Justiției, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie
2016 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016, de a emite o
nouă hotărâre de respingere a acțiunii și de a respinge recursul declarat de avocatul
Bondarenco Oleg în interesele lui Popa Tudor.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de reprezentantul Gainaru Iulian în interesele
Ministerului Justiției.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016 și hotărârea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05 mai 2016, în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Popa Tudor împotriva Ministerului Justiției,
intervenienți accesorii executorii judecătorești Maxim Romaliischi, Frecăuțan Aliona,
Boțan George și Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului
moral și se emite o nouă hotărâre prin care:
Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
Popa Tudor împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorii
judecătorești Maxim Romaliischi, Frecăuțan Aliona, Boțan George și Ungureanu
Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral.
Se respinge recursul declarat de avocatul Bondarenco Oleg în interesele lui
Popa Tudor.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte, Judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii: Maria Ghervas
Mariana Pitic
Ion Druță
Sveatoslav Moldovan
12