ORSONI c. FRANCE

RESPONDENT

FRA

HOTĂRÂRE

16.10.2025

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Irrecevable

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

ORSONI c. FRANCE (CtEDO, 2025)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 55992/21 Guy ORSONI împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 16 octombrie 2025 într-un comitet compus din María Elósegui, președinta Diana Sârcu, Sebastian Biancheri, judecători și Martina Keller, asistentă de secțiune, cererea nr. 55992/21 împotriva Republicii Franceze și al cărui resortisant al acestui stat, domnul Guy Orsoni, născut în 1984 și deținut la Luynes, reprezentat de domnul Reynaud, avocat la Paris, a sesizat Curtea la 10 noiembrie 2021 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( decizia de a aduce petiția la cunoștința guvernului francez, reprezentat de agentul său, dl Colas, director al afacerilor juridice la Ministerul Afacerilor Interne și al Afacerilor Externe, observațiile părților, După ce au deliberat, face următoarea decizie: La cauza se referă la decontarea, de la o procedură penală la alta, a datelor provenite dintr-o sonorizare a celulei și la exploatarea acestora. Reclamantul: art. 8 din convenție. Sonorizarea inițială între 2 septembrie 2015 și 2 martie 2016, celula J.-L. G. a făcut obiectul unei sonorizări în cadrul unei informații judiciare urmate la tribunalul de mare instanță din Paris. Anumite schimburi pe care le-a avut cu reclamantul, atunci ținut în aceeași instituție, au fost astfel captate și înregistrate. Într-un proces-verbal din data de 16 În aprilie 2016, anchetatorii din Brigada națională de combatere a criminalității organizate corse (BNLCOC) au menționat plasarea sub sigilare a datelor provenite din sonorizare, dar au păstrat o copie a acestora. La 25 septembrie 2018, un agent al acestui departament a întocmit un raport ad-hoc al judecătorului judecătoresc cu privire la conținutul schimburilor comerciale dintre J.-L. G. și reclamantul. Transferul datelor provenite din sonorizare și exploatarea acestora într-o procedură penală separată la 4 mai 2018 a fost deschis la instanța interregională specializată (JIRS) din Marsilia a șefilor de tentativă de extorcare în bandă organizată, nejustificarea resurselor și asocierea infractorilor. S-a stabilit că reclamantul era în legătură cu unii dintre suspecți, în special cu A.M. la 13 septembrie 2018, reclamantul a făcut obiectul unei tentative de asasinat. La 19 octombrie 2018, reclamantul și A.M. au fost interpelați în apropierea locului unde își avea reședința P.P., o figură a banditului corse. Înveșmântat într-o pușcă, reclamantul avea în posesie o pușcă de precizie cu picioare detașate și o lunetă de precizie, o pușcă cu lunetă, două prelate de camuflaj, o cagulă și un lichid inflamabil. A.M. era, în ceea ce-l privește, cu o armă de pumn. În octombrie 2018, sesizarea judecătorului judecătoresc a fost extinsă la noi fapte, care au fost, printre altele, calificate drept asociere de răufăcători în vederea comiterii unei crime agravate. Reclamantul a fost examinat, în special, de către acesta. La 18 ianuarie 2019, judecătorul judecător al JIRS a solicitat o copie a datelor obținute din sonorizarea menționată anterior (punctul 2 de mai sus). De la această cerere, instanța de judecată, care a ordonat sonorizarea, a efectuat deschiderea sigiliului care conține aceste date și le-a pus să copieze pe un hard disk, pe care l-a trimis omologului său JIRS din Marsilia la 4 iunie 2019. O copie a raportului BNLCOC din 25 septembrie 2018 (punctul 4 de mai sus) i-a fost transmisă, de asemenea, la 25 iunie 2018. În iunie 2019, judecătorul JIRS a comunicat aceste date anchetatorilor din cadrul Direcției Regionale a Poliției Judiciare (DRPJ) (DRPJ) (Ajaccio) și le-a pus în aplicare în cadrul comisiei de apel. Mai multe conversații care îl incriminau pe solicitant au fost transcrise în urma unui proces verbal începând cu 1 decembrie 2019. aprilie 2019, reclamantul a notificat anularea actelor referitoare la reeșalonarea tuturor datelor provenite din sonorizarea la procedură și la exploatarea acestora de către DRPJ d În octombrie 2020, camera de l'inginerie a instanței judecătorești din Aix-en-Provence a respins aceste cereri de anulare. (14) Reclamantul s-a ocupat de casarea împotriva acestei hotărâri. În special, el a susținut că plata la procedură a datelor obținute dintr-o sonorizare efectuată într-o procedură separată, precum și exploatarea acestora, erau contrare articolului 8 din convenție. În plus, acesta susține că raportul BNLCOC din 25 septembrie 2018 a fost întocmit ulterior plasării sub sigilare a înregistrărilor rezultate din sonorizare, încălcând articolele 706-100 din Codul de procedură penală ( mai 2021, Curtea de Casație a respins primul dintre aceste mijloace de casare prin următoarele motive 52. Pentru a elimina nulitatea exploatării de către anchetatori a unei copii realizate de un expert al sigiliului de sunet al celulei unui deținut la închisoarea Baumettes în mod separat, hotărârea precizează că această exploatare a fost efectuată în cadrul unei comisii de recurs a instanței judecătorești, sub autoritatea și controlul efectiv al acestui magistrat și că au fost transcrise numai conversațiile utile pentru manifestarea adevărului asupra faptelor, care face obiectul prezentului dosar. 53. Judecătorii adaugă că această exploatație a fost realizată în conformitate cu dispozițiile art. 81 alin. Aceștia subliniază în continuare că aceste anchete, efectuate în cadrul unei anchete privind fapte de tentativă de extorcare în bandă organizată, de asociere a răufăcătorilor în vederea comiterii de infracțiuni în bandă organizată și de infracțiuni penale de 10 ani de închisoare și de neacuzare a resurselor, de o anumită gravitate a criminalității organizate, nu au adus atingere în mod disproporționat dreptului la respectarea vieții private a persoanelor vizate. 56. Într-adevăr, nici o dispoziție convențională sau legală nu a fost dată instanței judecătorești, acționând în conformitate cu art. 81 din CPP, de a opera în cadrul unei proceduri penale o măsură de sonorizare ordonată în cadrul unei alte proceduri. Pe de altă parte, Comisia a acceptat al doilea motiv de casare elaborat de solicitant. În această privință, aceasta a arătat că procesul-verbal din 25 septembrie 2018 a fost întocmit pe baza unei copii a activității de lucru a înregistrărilor care rezultă din sonorizare, păstrată de BNLCOC în necunoașterea cerințelor prevăzute la art. 706 100 din CPP și din principiul conform căruia ofițerii de poliție judiciară nu pot deține aceste înregistrări decât pentru nevoile și în timpul executării misiunii încredințate de instanța de judecată în conformitate cu art. 706-96 din același cod. Prin urmare, aceasta a pronunțat casarea parțială a hotărârii din 19 octombrie 2020. 17. În ultimul stat cunoscut, procedura care punea sub semnul întrebării reclamantul era încă în curs de desfășurare. 18. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul se plângea de plata în dosarul de informare care îl privește din ansamblul datelor obținute din sonorizarea celulei J.-L. G., efectuată într-o procedură separată și a exploatării lor de către anchetatorii DRPJ d CPP fiind elaborat în termeni generali și contestă necesitatea acestor măsuri. CADRUL JURIDIC PERTINENT Măsurile de sonorizare sunt reglementate în prezent de articolele 706 96-706 102 din CPP (comparați cu Vetter France, n 59842/00, §§ 14 și 23-24, 31 Mai 2005). La data transferului datelor provenite din sistemul de sonorizare, aceste dispoziții prevedeau în special următoarele articole 706/98-1 Operațiunile menționate la articolele 706-96 și 706-96-1 se efectuează sub autoritatea și controlul magistratului care le-a autorizat. Faptul că aceste operațiuni dezvăluie alte infracțiuni decât cele menționate în hotărârea acestui magistrat nu constituie o cauză de nulitate a procedurilor incidentale. (...) judecătorul judecător sau ofițerul de poliție judiciară solicitat în temeiul art. 706-96 și 706-96-1 prezintă procesul-verbal al fiecăreia dintre operațiunile de înființare a dispozitivului tehnic și a operațiunilor de captare, fixare și de înregistrare sonoră sau audiovizuală. Acest proces-verbal menționează data și ora la care a început operațiunea și cele la care aceasta este încheiată. Înregistrările sunt ținute sub sigilare închisă. art. 706-102 Înregistrările sonore sau audiovizuale sunt distruse, la diligența procurorului Republicii sau procurorului general, la expirarea termenului de prescripție a acțiunii publice. Se întocmește procesul-verbal al operațiunii de distrugere. Alte dispoziții relevante ale CPP au fost următoarele articole preliminare punctul III alineatul (6) (versiunea rezultată din Legea nr. 2019 222 din 23 martie 2019) În cursul procedurii penale, măsurile care aduc atingere vieții private a unei persoane nu pot fi luate, prin hotărâre sau sub controlul efectiv al autorității judiciare, decât dacă sunt, având în vedere circumstanțele din speță, necesare pentru manifestarea adevărului și proporționale cu gravitatea încălcării. art. 81 alineatul (1) În conformitate cu legea, judecătorul face toate actele de informare pe care le consideră utile pentru manifestarea adevărului. (...) art. 151 Judecătorul judecător poate solicita, prin intermediul comisiei de recurs (...) orice ofițer de poliție judiciară, care, în acest caz, îl informează pe procurorul Republicii, să procedeze la actele de informare pe care le consideră necesare în locurile în care fiecare ofițer de poliție este competent din punct de vedere teritorial. Comisia de Rogatorie menționează natura înculpării, obiectul urmăririi penale. Ea este datată și semnată de magistratul care o eliberează și poartă sigiliul ei. Ea nu poate prescrie decât acte de inculpat care se referă direct la reprimarea lacului vizat de urmărirea penală. (...) Curtea de Casație judecă de mult timp, în materie de convorbiri telefonice, că un judecător judecătoresc judecătoresc poate, în temeiul articolului 81 din CPP, solicită comunicarea datelor obținute dintr-o interceptare telefonică ordonată într-o altă procedură și ordonă transcrierea acestora, cu condiția ca aceste operațiuni să fie de natură să lumineze judecătorul și să contribuie la manifestarea adevărului și ca joncțiunea să aibă un caracter contradictoriu (Cass., crimă., 5 noiembrie 1991, n 91-84.134, 16 mai 2000, n 00-80.905, Bull. Crim. n 190, și 7 decembrie 2005, n 85.876, Bull. criminal. n 327. Dacă este cazul, persoana supusă examinării este admisibilă să susțină faptul că o interceptare telefonică ordonată în cadrul unei proceduri separate și ale cărei transcripții au fost plătite la procedura care o privește, nu respectă cerințele articolului 8 din Convenție (Cas., Crim., 7 În decembrie 2005, citată anterior, și 8 iunie 2006, 8 iunie 2006, nr 06-81.796, Bull. criminal. n 166). EVALUARE A CURȚII 23. Guvernul exclude neobosirea căilor de atac interne, susținând că procedura este încă în curs de desfășurare în fața instanței de trimitere. 8, susținând că reclamantul nu se poate plânge de un prejudiciu care rezultă în mod previzibil din propriile sale acțiuni. În acest sens, el subliniază că acesta se afla în arest pentru a se face vinovat de legea penală și că conversațiile captate se raportau la proiecte infracționale. Subsidiar, acesta susține că cererea este greșit întemeiată. 24. Reclamantul reamintește că respingerea cererii sale de anulare a actelor referitoare la plata, la dosarul cu informații care îl privesc, a datelor obținute dintr-o sonorizare anterioară este de acum înainte definitivă și susține că se aplică art. 8. Curtea amintește că persoanele deținute continuă să beneficieze de toate drepturile și libertățile garantate prin convenție, cu excepția dreptului la libertate atunci când sunt deținute în mod regulat (Hirst Regatul Unit [GC], n 74025/01, §§ 69-70, CEDH 2005-IX. Curtea apreciază în mod constant că măsurile de supraveghere luate în privința lor intră în domeniul de aplicare al articolului 8 ( A se vedea, în ceea ce privește sonorizarea unei celule într-o secție de poliție, P.G. și J.H. Regatul Unit, nr. 44787/98, § 59-60, CEDH 2001-IX și, în ceea ce privește măsurile de supraveghere puse în aplicare în detenție, Allan Regatul Unit, n 48539/99, § 34-36, CEDH 2002 IX, Doerga Țările de Jos, n 50210/99, § 43, 27 aprilie 2004, și Wisse France, n 71611/01, § 27 și 29-30, 20 decembrie 2005). Detașarea, de la o procedură penală la alta, a datelor provenite din sunetizarea unei celule și exploatarea lor reînnoită constituie ingerințe conexe, dar distincte, în dreptul la respectarea vieții private a persoanei deținute (a se vedea, mutatis mutandis, Ships Waste Oil Collector B.V. și alte Țări de Jos [GC], n 2799/16 și 3 altele, § 149, 1 aprilie 2025).De aceea, Curtea respinge excepția de incompatibilitate rațională cu Convenția invocată de guvern. 26. Principiile juridice referitoare la transferul de date provenite dintr-o interceptare telefonică către o altă autoritate internă însărcinată cu asigurarea respectării legii au fost prezentate în Hotărârea Ships Waste Oil Collector B.V. și altele (citată anterior, § 151 161), la care Curtea face trimitere. 27. Cu titlu introductiv, Curtea arată că reclamantul nu critică măsura de sonorizare ca atare : Acuzarea sa este legată în mod specific de plata, la procedura care îl privește, a datelor colectate prin această măsură de supraveghere, precum și de exploatarea acestora de către investigatori. Aceasta se va baza pe principiul că datele în cauză au fost obținute în mod legal, prin mijloace compatibile cu art. 8 din convenție. Comisia observă, de asemenea, că cererea se referă la un caz specific și necontestat de transfer de date, reclamantul susținând că dreptul intern nu reglementează suficient puterea de apreciere a autorităților în acest domeniu. Prin urmare, examinarea temeiului juridic al măsurilor contestate nu poate avea un caracter la fel de general decât în cazurile în care sunt în discuție obiecțiunile generale îndreptate împotriva unei dispoziții care permite supravegherea secretă a comunicărilor. Curtea este responsabilă de examinarea modului în care legislația internă a fost aplicată reclamantului în cazul de față, în limita cauzei cu care este sesizată (Ships Waste Oil Collector B.V. și altele, citată anterior, §§ 166-167). (*****) în ceea ce privește temeiul juridic al ingerințelor în litigiu, Curtea amintește că legea 2 trebuie să se înțeleagă ca incluzând textul scris și dreptul elaborat de judecători (Leyla Șahin Turcia [GC], n 44774/98, § 88, CEDO 2005-XI și referințe citate). Curtea arată în primul rând că plata la procedură a datelor rezultate din sonorizare a fost efectuată în conformitate cu primul paragraf din art. 81 din primul paragraf al articolului 81 din Regulamentul (CE) nr. CPP, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Casație. La data faptelor, acesta a avut în vedere o jurisprudență accesibilă și bine stabilită că o instanță judecătorească din statul membru în cauză putea, pe această bază, să solicite comunicarea de date provenite dintr-o interceptare telefonică ordonată într-o altă procedură și să dispună retranscrierea acestora (punctul 21 de mai sus. În opinia Curții, reclamantul putea, în jurul nevoii de consiliere în cunoștință de cauză, să prevadă o extindere a acestei jurisprudențe în materie de sonorizare. În plus, ea observă că legiuitorul a avut în vedere în mod expres la art. 706-98-1 din CPP art. 706-98-1 din CPP că procedurile incidente pot fi aglomerate de elemente derivate dintr-o sonorizare (punct 19 de mai sus).În al doilea rând, Curtea constată că transcrierea înregistrărilor a fost delegată unui ofițer de poliție judiciară în temeiul articolului 151 din CPP. 29. În ceea ce privește calitatea acestei baze legale, Curtea arată că astfel de măsuri nu puteau fi impuse în mod legal de către instanța de judecată numai cu condiția ca aceasta să fie de natură să-l lumineze pe judecător și să contribuie la manifestarea adevărului În această privință, Curtea arată că legea din 23 martie 2019 a reafirmat această cerință prin adăugarea la lit. (l) a principiilor care guvernează procedura penală cuprinsă în articolul preliminar al CPP (punctul) 20 de mai sus. Curtea deduce din aceasta că temeiul juridic al măsurilor contestate este conform cu cerințele de previzibilitate a legii care decurg din art. 8 alineatul 30. Curtea consideră că măsurile în litigiu tindeau la În iunie 2017 rămâne de stabilit dacă aceste măsuri erau necesare într-o societate democratică și dacă garanțiile împotriva abuzurilor prevăzute de dreptul intern au fost efectiv puse în aplicare, ambele fiind strâns legate ( Dragojević Croația, nr 68955/11, § 88, 15 ianuarie 2015 și Ships Waste Oil Collector B.V. și altele, citată anterior, § 158 și 182). 31. În speță, Curtea arată în primul rând că modalitățile de conservare și de distrugere a înregistrărilor rezultate din sonorizare erau reglementate de dreptul intern (punctul 19 de mai sus), datele în litigiu fiind plasate efectiv sub sigilare în procedura în care s-a dispus sonorizarea (punctul 10 de mai sus. În plus, Curtea de Casație a asigurat punerea în aplicare a acestor dispoziții prin cenzurarea conservării neregulamentare a unei copii a acestor date de către anchetatorii BNLCOC (punctul 16 de mai sus). În al doilea rând, transferul acestor date în vederea exploatării lor într-o procedură penală separată a fost efectuat sub controlul unui judecător de judecată (punctul 16 de mai sus). 10 de mai sus ; compară cu Ships Waste Oil Collector B.V. și altele, citată anterior, §§ 183-184), în al treilea rând, plata acestor date la lat cu privire la solicitant a fost efectuată în contradictoriu, astfel cum a solicitat jurisprudența (punctul 21 de mai sus). În al patrulea rând, legalitatea și proporționalitatea măsurilor criticate au fost efectiv controlate de instanțele interne în momentul examinării cererii în nulitate și a recursului în casarea reclamantului, în sprijinul căruia a fost invocată încălcarea articolului 8 din convenție (punctele 15 de mai sus. Curtea amintește în acest sens că un astfel de control jurisdicțional ulterior este de natură să compenseze lipsa unei autorizații scrise și motivate de transfer de date în scopul de a efectua o procedură separată (Ships Waste Oil Collector B.V. și altele, citată anterior, §§ 192 și 195 32. Luând act de faptul că procedura diligentă împotriva reclamantului se referea la fapte legate de criminalitatea organizată și, în special, la un proiect de asasinat, Curtea subscrie pe deplin la necesitatea măsurilor criticate efectuate de instanțele interne. 33. Aceasta înseamnă că cererea este în mod evident greșit întemeiată și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 § (a) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 13 noiembrie 2025. {semnătură_p_1} {semnătură_p_2} Martina Keller María Elósegui adjunctă președintă