2ra-432/17 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil si repararea prejudiciului

2ra-432/17 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2ra-432/17

prima instanță – (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) V. Munteanu

instanța de apel (Curtea de Apel Chișinău)M.Ciugureanu, M.Anton,Gr.Dașchevici

D E C I Z I E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Tamara Chișca-Doneva

Galina Stratulat

Ion Druță

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Ministerul Justiției ,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu

Gheorghe împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2016 prin care

s-a admis apelul declarat de Străisteanu Gheorghe și s-a casat hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2016 cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care cererea de chemare în judecată s-a admis parțial,

c o n s t a t ă:

La 14 martie 2016 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției prin care a solicitat adoptarea unei hotărâri

judecătorești prin care să fie constatat faptul încălcării dreptului la judecarea cauzei

în termen rezonabil și încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 2000 lei cu

titlul de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la examinarea

cauzei civile din 12 octombrie 2015 în termenul rezonabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 12 octombrie

2015 a depus la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău o cerere de chemare în

judecată în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind reparea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil

1

a cauzei contravenționale din 06 august 2015 și repararea prejudiciului material și

moral cauzat.

La 08 februarie 2016, peste 4 luni de la data înregistrării cererii, judecătorul

Nicolae Pasecinic a emis hotărârea judecătorească și a pronunțat dispozitivul pe

cauza menționată mai sus.

Respectiv, examinarea cauzei civile intentată în baza Legii nr. 87 din 21

aprilie 2011, care urma să fie judecată în cel mult 3 luni, a durat 4 luni, cu

încălcarea gravă a termenului de 3 luni prevăzut de art. 4 din Legea nr. 87.

Ca rezultat, a menționat că, urmează de aplicat efectele Legii nr. 87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2016

acțiunea înaintată de Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Justiției cu

privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei civile și încasarea prejudiciului moral, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25

mai 2016, Străisteanu Gheorghe la 26 mai 2016 a depus cerere de apel prin care a

solicitat casarea acesteia ca ilegală.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2016 s-a admis apelul

declarat de Străisteanu Gheorghe s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 25 mai 2016 și s-a pronunțat o nouă hotărâre:

prin care acțiunea depusă de Străisteanu Gheorghe împotriva Minsterul

Justiției privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei civile și încasarea prejudiciului moral s-a admis, s-a constatat faptul

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile din 12

octombrie 2015, s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 2000 lei cu

titlul de prejudiciul moral cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la examinarea în

termen rezonabil a cauzei civile din 12 octombrie 2015.

La 16 decembrie 2016 Ministerul Justiției a depus cerere de recurs prin care

a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2016, emisă la

acțiunea lui Străisteanu Gheorghe împoriva Ministerului Justiție privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei cu menținerea hotărîrii instanței de fond.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, la emiterea deciziei din 20

octombrie 2016, instanța de apel a apreciat arbitrar poziția participanților la proces

și nu a luat în considerație argumentul invocat de către Ministerul Justiției în ce

privește nedepunerea de către intimatul Străisteanu Gheorghe în instanța de

judecată a cererii de urgentare a examinării pricinii potrivit art. 192 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care acesta susține precum că a fost încălcat

termenul rezonabil de examinare a cauzei.

La fel a menționat că, instanța de apel, doar parțial, a apreciat raportul

motivat, în condițiile în care, din conținutul acestuia este evident că amînarea

ședințelor de judecată din speța principală s-a datorat nemijlocit comportamentului

2

reclamantului Străisteanu Gheorghe, de asemenea acesta și-a concretizat pretențiile

la sfîrșitul perioadei de 3 luni.

Respectiv, unicul factor care a complicat examinarea cauzei este

comportamentul participanților.

Au mai relevat că, prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu acordă

dreptul în mod automat la prejudiciul moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit

în urma încălcării dreptului garantat de lege. Este important că instanța să motiveze

circumstanțele cauzei care justifică acordarea unei reparații în baza unor probe

pertinente și concludente.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 20

octombrie 2016.

Potrivit scrisorii Curții de Apel Chișinău copia deciziei a fost expediată

părților la 18 noiembrie 2016 (f.d. 97), iar la materialele cauzei lipsește dovada

recepționării acesteia de către părți.

Cererea de recurs a fost depusă la 16 decembrie 2016, respectiv, cererea de

recurs se consideră depusă în termenul prevăzut de lege.

Potrivit prevederilor art.442 Codul de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 Codul de procedură civilă statuează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării participanților sau a reprezentanților acestora

pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de

recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, poate să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Analizînd legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în

cererea de recurs, Colegiul consideră recursul depus de Ministerul Justiției

urmează a fi admis din următoarele motive.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a cerut Guvernului inter

alia să instituie la nivel național un mecanism pentru remedierea persoanelor

afectate de neexecutarea hotărârilor judecătorești privind acordarea spațiului

locativ.

În acest scop, Parlamentul a adoptat Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești.

Potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

3

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești,

orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de

chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a

avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant).

Sarcina nemijlocită de aplicare a prevederilor dispozițiilor legii enunțate prin

stabilirea mărimii reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sus-

menționate le revine instanțelor de judecată în fiecare caz individual, conform

regulilor de competentă jurisdicțională stabilite la capitolul IV din Codul de

procedură civilă al Republicii Moldova.

În speță, Străisteanu Gheorghe a depus o cerere de chemare în judecată prin

care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei civile din 12 octombrie 2015.

La 12 octombrie 2015 Străisteanu Gheorghe și societatea cu răspundere

limitată ”Inima Codrului” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției prin care au solicitat adoptarea unei hotărâri judecătorești prin

care să fie constatat faptul încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei contravenționale din 06 august 2015 cu încasarea prejudiciului moral în

sumă a cîte 4000 lei în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe și societății cu

răspundere limitată ”Inima Codrului”.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 08 februarie 2016 s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termenul rezonabil.

Respectiv, Străisteanu Gheorghe solicită constatarea încălcării dreptului de

examinare a cauzei într-un termen rezonabil a cauzei civile prin care s-a examinat

la fel constatarea încălcării dreptului de examinare a cauzei într-un termen

rezonabil a cauzei contravenționale.

În conformitate cu art. 1 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, scopul

prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient de

apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești. Aplicarea și interpretarea

termenilor din prezenta lege se fac prin prisma legislației naționale, a prevederilor

Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

În conformitate cu art. 4 alin. (4) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, cererea

de chemare în judecată se examinează de instanța de judecată sesizată în cel mult 3

luni de la depunerea sa.

4

Prin urmare cererea de chemare în judecată a fost depusă la 12 octombrie

2015 iar instanța de judecată a pronunțat hotărârea la 08 februarie 2016, peste 3

luni și 27 de zile de la depunerea cererii.

Deși, legea prevede un termen expres de examinare a cauzei, se conchide că

art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 garantează examinarea cauzei într-un termen rezonabil și nu într-un

termen stabilit de lege.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, durata

rezonabilă a unei proceduri trebuie apreciată în funcție de circumstanțele cauzei

și cu ajutorul următoarelor criterii: complexitatea afacerii, comportamentul

reclamantului și al autorităților competente, precum și miza litigiului pentru cel

interesat.

Cu alte cuvinte, analiza Curții este în primul rând o analiză particulară, in

concreto, în funcție de elementele caracteristice ale fiecărei cauze. Pe de altă parte

însă, judecătorii de la Strasbourg recurg la o seamă de criterii obiective tocmai din

dorința de a reduce doza de subiectivism din analiza făcută hotărârea din 27 iunie

2000, Frylander c. Franța, par. 43; hotărârea din 18 februarie 1999, Laino c. Italia,

par. 18; hotărârea din 4 aprilie 2006, Maršálek c. Cehia, par. 49; hotărârea din 13

iulie 2006, Nichifor c. România (nr. 1), par. 26.

Respectiv instanța de judecată prin prisma criteriilor stabilite de Convenția

Europeană a Drepturilor Omului urmează să stabilească dacă dreptul la judecarea

cauzei într-un termen rezonabil a fost încălcat sau nu, or încălcarea termenelor

prevăzute de lege atrage după sine alte efecte juridice.

În conformitate cu art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată care examinează în fond

cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz,

executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii

judecătorești prezintă Ministerului Justiției un raport motivat privind modul de

respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar.

Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în

scris și va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului

autorității implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale

reprezentantului autorității responsabile de executarea hotărîrii judecătorești; date

despre acțiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare și motivarea

acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării

procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea termenului

rezonabil.

Astfel, la 18 aprilie 2016 judecătorul Nicolae Pasecinic a depus raport prin

care a relevat că, la 12 octombrie 2015 cauza civilă a fost repartizată prin

programul Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Prin încheierea din 15 octombrie 2016 a fost acceptată în procedură cererea

în cauză și a fost numită ședința de judecată pentru 16 noiembrie 2016.

5

La 09 noiembrie 2015, prin intermediul cancelariei instanței a parvenit o

cerere de la reclamantul Gheorghe Străisteanu prin care a solicitat examinarea

cauzei în lipsa sa cu expedierea referinței prezentate de către pîrît.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 16 noiembrie 2016

reprezentantul Ministerului Justiției a prezentat referința, astfel, examinarea cauzei

a fost amînată pe 03 decembrie 2015.

La ședința de judecată din 03 decembrie 2015 s-au prezentat ambele părți,

iar Ministerul Justiției a fost obligat să prezinte raportul motivat asupra cauzei și

examinarea a fost amînată pentru 11 ianuarie 2016.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 ianuarie 2016 s-au

prezentat ambele părți, Ministerul Justiției prezentînd raportul motivat asupra

examinării cauzei, iar Străisteanu Gheorghe a solicitat termen pentru a face

cunoștință cu raportul motivat, termen ce a fost acordat, cauza fiind amînată pentru

21 ianuarie 2016.

La 12 ianuarie 2016 prin intermediul cancelariei instanței de judecată a

parvenit o cerere de la reclamantul Gheorghe Străisteanu cu privire la concretizarea

cererii de chemare în judecată din 12 octombrie 2015.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 21 ianuarie 2016,

reprezentantul Ministerului Justiției a solicitat amînarea examinării cauzei pentru a

face cunoștință cu cererea de concretizare a acțiunii, astfel, examinarea cauzei a

fost amînată pentru data de 04 februarie 2016.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 04 februarie 2016, s-a

anunțat întrerupere a ședinței de judecată și amînate replicile pentru data de 08

februarie 2016.

În acest se reține că, dacă părțile au contribuit în mare măsură la prelungirea

procesului, acest fapt poate să conducă instanța europeană la respingerea plângerii

sub aspectul depășirii termenului rezonabil. De pildă, în afacerea Vernillo c.

Franța, având ca obiect rezoluțiunea unui contract, Curtea a constatat faptul că

durata procedurii (aproximativ 7 ani și jumătate) se datorează în mare măsură

reclamanților (soții Vernillo) și adversarilor lor; astfel, soții Vernillo și-au

prezentat poziția în fața fiecăreia dintre cele patru instanțe învestite cu soluționarea

acțiunii și a căilor de atac cu întârzieri de 4-6 luni (par. 34). Pe cale de consecință,

instanța a reamintit jurisprudența sa anterioară (de pildă, hotărârea în cauza H. c.

Franța), potrivit căreia doar comportamentul imputabil autorităților naționale poate

conduce la constatarea depășirii „termenului rezonabil”. În speță, ținând cont de

responsabilitatea părților în conducerea procesului, o asemenea concluzie nu putea

fi reținută (Acquaviva c. Franța, par. 61; hotărârea din 19 februarie 1991, Girolami

c. Italia, par. 15).

Respectiv, în speță s-a constatat că, însăși reclamantul a solicitat remiterea

referinței pentru a lua cunoștință cu aceasta, ceea ce a dus la amînarea cauzei, de

asemenea reclamantul a solicitat amînarea cauzei pentru a lua cunoștință cu

raportul motivat, ulterior a prezentat și a depus o cerere de concretizare a acțiunii

care nemijlocit a dus la amînarea cauzei într-u respectarea dreptului părții adverse

de a își pregăti apărarea.

6

Respectiv, din 6 ședințe de judecată stabilite, 3 au fost amînate întru

respectarea drepturilor reclamantului de a lua cunoștință cu materialele cauzei, o

ședință de judecată a fost amînată pentru a obliga Ministerul Justiției să prezinte

raportul motivat în cauză, o ședință de judecată a fost amînată de către

reprezentantul Ministerului Justiției, iar o ședință a fost amînată pentru prezentarea

replicilor. Toate amînările am fost efectuate cu consultarea prealabilă a părților.

Instanța de recurs constată că, în speță urmează de aplicat legea ținînd cont

dintre proporționalitatea dreptului la rejudecarea cauzei într-un termen rezonabil și

drepturile procesuale a părților, or termenul de 27 zile este un termen neînsemnat

pentru a aduce atingerea drepturilor procesuale ale părților care la fel sunt

garantate și protejate de Codul de procedură civilă și de art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Mai mult, potrivit standardelor CtEDO, în general, termenul rezonabil poate

fi încălcat doar în cadrul procedurilor judiciare mai lungi de 2 ani de zile într-o

singură instanță sau în cazul neexecutării mai mari de un an de zile.

Respectiv, instanța de fond corect a constatat circumstanțele de fapt și de

drept respingînd acțiunea ca neîntemeiată.

Reclamantul a menționat că prezenta cauză este de o importanță majoră

pentru acesta.

În acest sens, instanța de recurs, reiterează că obiectul prezentei cauze este

constatarea încălcării examinării cauzei într-un termen rezonabil în care s-a

examinat de asemenea, încălcarea examinării într-un termen rezonabil a unei cauze

contravenționale.

Astfel, pentru aprecierea mizei reclamantului este necesar de constatat

existența unei semnificații speciale a obiectului speței racordate la situația dificilă

în care este plasat reclamantul.

Circumstanțele ce justifică miza reclamantului din jurisprudența CEDO sunt:

lipsa domiciliului (cauza: Yurieva și Yuriev contra Ucrainei), procedurile legate de

starea și capacitățile persoanelor [Bock împotriva Germaniei, pct. 49; Laino

împotriva Italiei (MC), pct. 18; împotriva Croației, pct. 44], procedurile în materie

de încredințare a copiilor (Hokkanen împotriva Finlandei, pct. 72; Niederböster

împotriva Germaniei, pct. 39), procedurile în litigiile de muncă (Vocaturo

împotriva Italiei, pct. 17.), boala incurabilă a reclamantului (X. împotriva Franței,

pct. 47).

Prin urmare, instanța de recurs nu a constatat nici o circumstanță

excepțională, crucială pentru reclamant care să determine ireversibilitatea

procedurii și reparării dreptului încălcat prin trecerea timpului.

Cu referire la repararea prejudiciul moral, instanța de recurs menționează

următoarele.

În conformitate cu art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011,

repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu

pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului

(denumită în continuare reclamant).

7

Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești

se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire

penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătorești sau a

instituției de stat debitoare.

Respectiv, prejudiciul moral se repară în cazul în care se constată încălcarea

termenului rezonabil de examinare a cauzei, în timp ce în speță nu a fost constatat

încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei.

Luînd în considerație cele constatate supra, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, a conchis să admită

recursul depus de Ministerul Justiției să caseze decizia Curții de Apel Chișinău cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Ministerul Justiției.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2016.

Se menține hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2016

pronunțată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu

Gheorghe împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile și încasarea

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Valentina Clevadî

judecători Tamara Chișca-Doneva

Galina Stratulat

Ion Druță

Dumitru Mardari

8