3ra-245/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: M. Murguleț dosarul nr. 3ra-245/17 instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu Î N C H E I E R E 15 martie 2017 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ciortan Dumitru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciortan Dumitru împotriva Comisiei juridice numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Ciortan Dumitru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 01 martie 2016, c o n s t a t ă : La 04 februarie 2016, Ciortan Dumitru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei juridice numiri și imunități a Parlamentului RM cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii a indicat că, s-a adresat cu o cerere către Comisia juridică numiri și imunități a Parlamentului, prin care a solicitat în temeiul art. 34 alin. (2) al Constituției, interpretarea art. 15 și art. 287 alin. (3) al Codului Penal. Menționează că, la 18 ianuarie 2016, i-a fost remis răspunsul la cerere, prin care președintele Comisiei, Apolschii Raisa, s-a referit la interpretarea hotărârilor judecătorești. Astfel, nu este de acord cu răspunsul primit.

Consideră, că Autoritățile publice sunt obligate să informeze cetățenii asupra întrebărilor publice și celor de interes personal potrivit art. 34 alin. (2) din Constituție. Solicită reclamantul, anularea actului administrativ emis de președintele Comisiei juridice numiri și imunități a Parlamentului, prin care i-a fost încălcat dreptul la informare și obligarea interpretării conform prevederilor art. 43 alin. (2) al Legii privind actele legislative nr. 780 din 27 decembrie 2001 sau modificarea 1 actului emis, prin care se pretinde că i-au fost vătămate drepturile sale legale. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 martie 2016 s-a respins integral acțiunea înaintată de Ciortan Dumitru împotriva Comisiei juridice numiri și imunități a Parlamentului cu privire la contestarea actului administrativ.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Ciortan Dumitru, la 04 aprilie 2016, a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 martie 2016, cu remiterea materialelor Parlamentului RM pentru interpretarea solicitată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016 s-a respins apelul declarat de Ciortan Dumitru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 martie 2016. La 21 decembrie 2016, Ciortan Dumitru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 01 martie 2016, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă acțiunea înaintată. În motivarea cererii de recurs recurentul a relevat că, au fost aplicate eronat normele materiale de către instanța de apel și anume, nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și s-a interpretat eronat legea. Menționează că, instanța de apel nu a dat o apreciere la motivele prezentate în ședința de judecată, la art. art. 43, 45 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 și art. art. 34 alin. (2), 66 lit. c), 68 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova. Opinează că, prin actul nr. CJ/10-3 din 04 ianuarie 2016, președintele Comisiei juridice numiri și imunități a Parlamentului a ignorat prevederile art. 6 din Constituția RM, și anume: ,,Puterea legislativă, executivă și judecătorească sunt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin”.

Mai invocă recurentul că, instanța de apel a negat existența art. 45 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001, care prevede că: ,,actul legislativ de interpretare nu are efecte retroactive, cu excepția cazurilor când prin interpretarea normelor de sancționare se crează o situație mai favorabilă subiectului de drept. Prin urmare, actul menționat nu poate crea efecte juridice. Consideră recurentul că, cererea înaintată urmează a fi remisă organului competent, Președintelui Parlamentului pentru îndeplinirea atribuțiilor de bază conform art. 66 lit. c) din Constituție și a Legii nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind interpretarea actelor legislative. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Ciortan Dumitru urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

2 În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; la judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul consideră că, recursul declarat de Ciortan Dumitru este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a) care expres prevede că, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de Ciortan Dumitru în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea 3 deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ciortan Dumitru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Ciortan Dumitru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari 4