2rac-80/17 — incasarea datoriei

Prima instanță: M. Murguleț 2rac–80/17

Instanța de apel: D. Manole, Gr. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL

„Prointelect-MP”, prin avocatul Crețu Doina,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Prointelect-MP”

către SRL „Viamont” privind încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de SRL „Prointelect-MP” și menținută hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 februarie 2016,

c o n s t a t ă:

La 22.12.2015, SRL „Prointelect-MP” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată către SRL „Viamont” prin care a solicitat încasarea sumei de 22582,55 de

lei cu titlu de datorie, care se compune din 5252,06 de lei pentru Asigurare Cartea

Verde și 17330,49 de lei – restituirea avansului, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că SRL „Prointelect-MP” a vândut companiei

SRL „Viamont” în conformitate cu facturile fiscale:

- WI 2337157 din 15.04.2014 - Asigurare Cartea Verde RCA în sumă de

2041,26 de lei;

- WI 2337308 din 27.06.2014 - Asigurare Cartea Verde RCA în sumă de

418,80 de lei;

- WI 2337307 din 27.06.2014 - Asigurare Cartea Verde RCA în sumă de

2792,00 de lei. Aceste datorii până în prezent nu au fost achitate.

Pe lângă aceasta, între reclamant și pârât au avut loc și relații de transport

internațional, unde reclamantul SRL „Prointelect-MP”, în calitate de comandatar,

comanda servicii de transport, iar pârâtul SRL „Viamont”, în calitate de

transportator, prelua comenzile de transport și le îndeplinea. Drept confirmare

constituie comenzile efectuate de către pârât și achitate de reclamant, conform

Contractului-comandă din 16.01.2014 și facturii fiscale DV 0211138 din

23.01.2014, conform Contractului-comandă din 10.02.2014 și facturii fiscale FB

5605011 din 19.02.2014.

Prin înțelegerea dintre părți, pârâtul SRL „Viamont”, urma să prea mai multe

comenzi de transport în favoarea reclamantului, dar în schimb a solicitat să i se

achite un avans în mărime de 18000 de lei, deoarece la acel moment pârâtul avea

careva dificultăți financiare. În baza acestei înțelegeri, pârâtul s-a obligat să încheie

mai multe comenzi de transport cu reclamantul. Astfel, conform extrasului bancar

din 27.03.2014, reclamantul a transferat pentru serviciile de transport un avans în

mărime de 18000,00 de lei.

Însă, după ce a fost transferat avansul în mărime de 18000 de lei, pârâtul

inițial prin diferite pretexte se eschiva de la încheierea altor contracte de transport

cu reclamantul, iar peste o perioadă de timp a dispărut, nu răspunde nici la

telefoanele de contact și nu dorește nici să recepționeze somațiile de plată.

Invocând prevederile art. 631 alin. (1) Cod civil, reclamantul a menționat că,

arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă

celeilalte părți pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea.

În caz de dubii, suma plătită este considerată avans.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18.02.2016,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18.10.2016, acțiunea a fost

admisă parțial, fiind încasată datoria în sumă de 5252,06 de lei pentru Asigurarea

Cartea Verde, precum taxa de stat și cheltuielile de judecată. În rest acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 27.12.2016, SRL „Prointelect-MP”, prin avocatul Crețu Doina, a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18.10.2016, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei nominalizate și casarea

parțială a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18.02.2016, cu

pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, la examinarea pricinii, au fost încălcate și

aplicate eronat normele de drept material, și anume, instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de avocatul Crețu Doina, în interesele SRL „Prointelect”, neîntemeiat și care

urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că,

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs a avocatului Crețu Doina, în interesele SRL

„Prointelect”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Crețu Doina, în

interesele SRL „Prointelect”,.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas