2r-706/18 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului
2r-706/18 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2r–706/18
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (sediul central), (jud. N. Ghedrovici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)
D E C I Z I E
10 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
Examinând recursul declarat de către Victor Gheorghiță reprezentat de
avocatul Igor Culava,
în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
SRL „Prointelect-MP” împotriva lui Victor Gheorghița cu privire la repararea
prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost restituită cererea de apel depusă de Victor Gheorghiță împotriva hotărârii din
08 decembrie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi (sediul central),
c o n s t a t ă:
La 03 mai 2017, SRL „Prointelect-MP” a sesizat instanța de judecată cu
cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Gheorghița, solicitând repararea
prejudiciului material în mărime de 41 979 de lei și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi (sediul
central) acțiunea înaintată de către SRL „Prointelect-MP” a fost admisă, fiind
dispusă încasarea de la Victor Gheorghița în beneficiul lui SRL „Prointelect-MP” a
prejudiciului material, în mărime de 41 979 de lei, și cheltuieli de judecată în sumă
de 1 852,60 de lei cu titlu de cheltuieli de traducere, suma de 5 000 de lei cu titlu
de cheltuieli pentru asistență juridică și suma de 1 260 de lei cu titlu de taxă de stat.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 10 ianuarie 2018, Victor
Gheorghița a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond,
solicitând casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii.
La 27 martie 2018, Victor Gheorghiță reprezentat de avocatul Igor Culava a
depus cerere de apel motivată, la fel solicitând casarea integrală a hotărârii, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin încheierea din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită
cererea de apel depusă de Victor Gheorghiță împotriva hotărârii din 08 decembrie
1
2017 a Judecătoriei Anenii Noi (sediul central) ca fiind depusă în afara termenului
legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen.
La 06 iulie 2018, Victor Gheorghiță reprezentat de avocatul Igor Culava a
declarat recurs împotriva încheierii din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea încheierii recurate și restituirea cauzei în instanța de apel pentru
examinarea fondului apelului.
În susținerea recursului declarat a menționat că, ședința de judecată la care a
fost soluționată chestiunea cu privire la punerea pe rol a apelului s-a petrecut cu
încălcări, apelantului nefiind acordat dreptul de a solicita verbal repunerea în
termen, reprezentantul apelantului a fost lipsit de posibilitate de a da explicații, de
a face completări, demersuri și pledoarii.
Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe
baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței
la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 27
martie 2018, expediată participanților la proces abia la 03 mai 2018, fără a fi
anexate la materialele cauzei înscrisuri ce ar proba recepționarea acesteia, iar
recursul a fost declarat la 06 iulie 2018, instanța de recurs consideră că recurenta s-
a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen.
Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de Victor Gheorghiță reprezentat de avocatul Igor Culava urmează a fi
respins, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile
procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural
civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) al Codului de procedură civilă, termenul
de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează că, norma citată prevede expres momentul începerii curgerii
termenului de declarare a apelului – data pronunțării dispozitivului hotărârii.
În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1), (3) al Codului de procedură civilă,
persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în
termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să
2
fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Anenii
Noi (sediul central), prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă
de SRL „Prointelect-MP” împotriva lui Victor Gheorghiță, a fost pronunțat la 08
decembrie 2017.
La fel, este cert și faptul că, pârâtul Victor Gheorghiță la ședința de judecată
în prima instanță din 08 decembrie 2017, nu a fost prezent deși a fost legal citat,
fapt confirmat prin înscrisurile anexate la materialele cauzei.
Recurentul Victor Gheorghiță, a depus cererea de apel împotriva hotărârii
primei instanțe, la 10 ianuarie 2018, termenul limită fiind 09 ianuarie 2018,
respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) al Codului de
procedură civilă. Or, din interpretarea corectă a prevederilor normei legale citate,
este de înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii.
Așadar, după cum a fost reiterat supra, termenul stabilit de lege pentru
exercitarea căii de atac (apelul) se calculează exclusiv din momentul pronunțării
dispozitivului hotărârii, iar în cazul în care participantul la proces, la caz Victor
Gheorghiță, a omis acest termen, urma să invoce motivele omiterii (recepționarea
cu întârziere etc.) într-o eventuală cerere de repunere în termen.
Instanța de recurs apreciază critic și ca urmare va respinge argumentele
recurentului cu privire la faptul că instanța de apel nu i-a acordat posibilitate în
ședința din 28 martie 2018 să solicite verbal repunerea în termenul de declarare a
apelului, acest argument fiind contrar legislației procedurale aplicabile speței și
situației de fapt. Or, în ședința din 28 martie 2018 instanța de apel a raportat despre
parvenirea cererii de apel motivate și a pus în discuție punerea pe rol al acesteia,
iar apelantul reprezentat de avocat a ezitat să solicite prin cerere repunerea în
termenul menționat supra.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una
întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și
probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale
și lipsite de relevanță.
Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art. 56
alin. (3) al Codului de procedură civilă, potrivit căruia, participanții la proces sunt
obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul
abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
În situația de fapt, contrară cadrului legal relatat, în corespundere cu
prevederile art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recurentul Victor
Gavriliță, va suporta consecințele nefavorabile, adică, sancțiunile procedurale
stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat
în raport procedural, în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui
act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
În acest context, instanța de recurs consideră că la caz, soluția instanței de
apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art.
6 CEDO, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru
exercitarea apelului, ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării
3
termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în
acest mod principiul securității raporturilor juridice.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Popov 2 vs. Moldova, hotărâre din
06 decembrie 2005, cauza Melnic vs. Moldova, hotărâre din 14 noiembrie 2006),
Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor de repunere în termenul de
prescripție constituie o violare a art. 6 § 1.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare
pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea
diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta
dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,
cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza
SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).
Concluzionând cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de recurs
împotriva încheierii din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi
respinsă cu menținerea încheierii instanței de apel.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 al Codului de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul depus de Victor Gheorghiță reprezentat de avocatul Igor
Culava.
Se menține încheierea din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău emisă în
cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de SRL
„Prointelect-MP” împotriva lui Victor Gheorghița cu privire la repararea
prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
4