2ra-410/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-410/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Iacob Ciur,
reprezentat de avocatul Nicolae Leșan,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Vitalie Mocan împotriva lui Iacob Ciur, intervenienți accesorii Societatea cu
Răspundere Limitată „Prointelect-MP”, Societatea cu Răspundere Limitată
„Prointelect-MPlus”, Societatea Comercială „Ribes-Trans” S.R.L. și Vadim
Negrea cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-410/23
NR. PIGD 2-18079889-01-2ra-20032023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432, alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Anenii Noi, sediul Central, jud. A. Mocanu
Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci
16 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 septembrie 2015, Vitalie Mocan, reprezentat de avocatul Eduard
Digore a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iacob Ciur cu
privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că,
la 31 ianuarie 2012, i-a transmis lui Iacob Ciur un camion cu remorcă, marca
Scania 113M, semnând în acest sens o recipisă.
Astfel, potrivit înțelegerii, valoarea bunului care face obiectul
recipisei, constituie suma de 15000 de EURO, ce urmau a fi achitați de către
pârât până la 31 mai 2013.
Subsecvent, reclamantul a precizat că de la expirarea termenului de
scadență, convenit de către părți în recipisă și până la deferirea litigiului
instanței judecătorești, Iacob Ciur nu și-a onorat obligațiile asumate, fiind
pus în situația de a solicita, prin intermediul instanțelor judecătorești
revendicarea drepturilor încălcate prin încasarea sumei datorate în mărime
de 15000 de EURO.
Așadar, având în vedere cele enunțate, Vitalie Mocan, reprezentat de
avocatul Eduard Digore a solicitat încasarea datoriei în mărime de 15000 de
EURO și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi, s-a admis
integral cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mocan.
S-a încasat de la Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan datoria în
mărime de 15000 de EURO, sau echivalentul în lei RM, conform cursului
Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii și cheltuielile
judiciare în sumă totală de 11244,50 de lei, formate din taxa de stat 10066,50
de lei și cheltuielile de transport în sumă de 1178 de lei.
Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis apelul declarat de Iacob Ciur și s-a casat hotărârea din 22 iulie 2016 a
Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu remiterea cauzei la rejudecare, în
aceeași instanță, în alt complet de judecată.
1
Prin încheierea din 09 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Central, s-au atras în calitate de intervenienți accesorii Societatea cu
Răspundere Limitată „Prointelect-MP” (în continuare „Prointelect-MP”
S.R.L.), Societatea cu Răspundere Limitată „Prointelect-MPlus” (în
continuare „Proientelect-MPlus” S.R.L.) și Societatea Comercială „Ribes-
Trans” S.R.L. (în continuare S.C. „Ribes-Trans” S.R.L.).
Prin hotărârea din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mocan.
S-a încasat de la Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan datoria în
mărime de 15000 de EURO sau echivalentul în lei, conform cursului Băncii
Naționale a Moldovei la data executării hotărârii și cheltuielile de judecată
în sumă de 11244,50 de lei.
Prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel declarată de Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae
Leșan și cererea de alăturare la apel înaintată de „Prointelect-MP” S.R.L..
S-a casat încheierea și hotărârea din 13 noiembrie 2019 ale Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de
fond, în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi,
sediul Central, Vadim Negre s-a atras în proces, în calitate de intervenient
accesoriu.
Prin hotărârea din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Central, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie
Mocan.
S-a încasat de la Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan datoria în
mărime de 15000 de EURO, sau echivalentul în lei moldovenești, conform
cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii.
S-a încasat de la Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan cheltuielile
de judecată în sumă de 11244,50 de lei (f.d.25; 30-31, Vol.III).
La 26 aprilie 2021, Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan,
a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central, în care a invocat dezacordul cu actul judecătoresc
contestat și a precizat că motivele de fapt și de drept le va prezenta după ce
va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.33-35, Vol.III).
La 13 august 2021, Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan
a depus apel motivat împotriva hotărârii din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și
emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare
în judecată depusă de Vitalie Mocan (f.d.44-50, Vol.III).
Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Iacob Ciur și s-a menținut hotărârea din
2
01 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central
(f.d.110-118, Vol.III).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, invocând dispozițiile
art. 512, 514, 572 din Codul civil, și reieșind din materialele cauzei, precum
și argumentele participanților la proces, a conchis asupra temeiniciei soluției
primei instanțe de încasare din contul lui Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie
Mocan a sumei de 15000 de EURO. Or, prin actele dosarului se confirmă
cert, că apelantul nu și-a onorat corespunzător și în termen obligația de plată
asumată prin recipisa eliberată la 31 ianuarie 2012.
De altfel, instanța de apel a respins argumentele apelantului care a
susținut, că nu a dat în locațiune și nu a vândut autocamionul de model Scania
113 M, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, anul producerii 1995, șasiu
număr XXXXXXXXXXXX și remorca de model Schmitz SKO 18, anul
producerii 1995, șasiul numărul XXXXXXXXXXXX, iar toate actele de
dispoziție în privința autocamionului, au fost realizate prin intermediul lui
Vadim Negrea, care ar fi acționat în interesul lui Vitalie Mocan, or, aceste
afirmații ale apelantului sunt combătute integral prin contractul de locațiune
și contractul de vânzare-cumpărare, care confirmă că anume Ciur Iacob a
vândut către S.R.L. „Prointelect-MP” bunurile indicate anterior.
Mai mult, la examinarea cauzei în fond, apelantul personal a declarat,
că a procurat autocamionul și remorca nominalizate de la Vitalie Mocan și
i-a eliberat vânzătorului o recipisă, însă, nu a avut posibilitatea să-i achite
vânzătorului reclamant prețul bunurilor procurate, motiv pentru care a
transmis automobilului lui Vadim Negrea.
De asemenea, instanța ierarhici inferioară a desconsiderat argumentele
apelantului că nu a existat un contract de vânzare-cumpărare între Iacob Ciur
și Vitalie Mocanu, iar cumpărătorul automobilului a fost Vadim Negrea,
autocamionul fiind transmis lui Vadim Negrea, care a și semnat contractul
de vânzare-cumpărare, folosind procura lui Iacob Ciur, or, aceste argumente
nu au fost dovedite prin probe, constituind afirmații ipotetice ce au fost
declarate în scop de eschivare a lui Iacob Ciur de la obligațiile sale civile de
plată asumate benevol față de Vitalie Mocan.
Subsecvent, Curtea de Apel Chișinău a respins și argumentele lui
Iacob Ciur, că datoria sa față de Vitalie Mocan a fost preluată de către Vadim
Negrea cu acordul lui Vitalie Mocan, întrucât la dosar nu au fost administrate
înscrisuri probatorii, care ar confirma aceste afirmații și alegații ale părții
apelante.
Iar, prin recipisa din 31 ianuarie 2012, se confirmă în mod cert, că
Vitalie Mocan a transmis lui Iacob Ciur autocamionul și remorca vizate,
contra sumei de 15000 de EURO, care urma a fi achitată de Iacob Ciur în
termen de până la 31 mai 2013.
3
Instanța de apel a respins și argumentele apelantului, care a insistat
asupra incidenței în speță a prevederilor legale referitoare la intermediere,
or, aceste argumente expuse în apel contravin declarațiilor apelantului
depuse la judecarea cauzei în fond, în cadrul cărora Iacob Ciur a recunoscut
că a cumpărat de la Vitalie Mocan autocamionul și remorca la prețul de
15000 de EURO. Iar, afirmațiile apelantului precum că, contractul de
locațiune și contractul de vânzare-cumpărare din numele său ar fi fost
falsificate, instanța de apel le-a apreciat drept declarative, or, la materialele
cauzei nu au fost administrate înscrisuri care ar confirma că semnăturile din
aceste contracte ar fi fost executate de persoane terțe și nu de apelant.
Subsecvent, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a
examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic
litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea
materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces,
condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor
procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților cu dreptul la un
proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 CEDO.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a relevat că hotărârea instanței de fond
este legală, motivată și bine argumentată, prin prisma normelor de drept
material și procedural, precum și a probelor prezentate de către părți.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, prima
instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv
și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre
legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar
cererea de apel declarată de Iacob Ciur este neîntemeiată, instanța de apel a
respins apelul și a menținut hotărârea din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central.
La 13 februarie 2023, Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae
Leșan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată
înaintată de către Vitalie Mocan (f.d.122-128, Vol.III).
În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de
drept invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de
apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 07 decembrie 2022
a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central, pe care le consideră pasibile de a fi casate în
temeiul art. 432 alin. (2) –(4) din Codul de procedură civilă, întrucât prin
acestea i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6
CEDO.
4
Subsecvent, recurentul a enunțat că litigiul dedus judecății a fost
rejudecat/examinat formalist, fiind ignorate constatările și concluziile date
anterior de Curtea de Apel Chișinău în deciziile nr. 2a-48/2020 din
09 iulie 2020 și nr. 2a-3801/2016 din 25 septembrie 2018, fapt ce a
condiționat existența unui proces echitabil, în sensul art. 6§1 CEDO.
Mai mult, soluția instanței de fond, menținută prin decizia instanței de
apel din 07 decembrie 2022, nu conține o argumentare clară din care să
rezulte procesul deliberării și adoptării acesteia. Astfel, nici instanța de apel
nu a putut să exercite în mod obiectiv controlul judiciar asupra unei
asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate. Or,
analizând hotărârea contestată/criticată, în coraport cu circumstanțele de fapt
și de drept ale litigiului iscat, se atestă că soluția judiciară este formalistă,
vădit neîntemeiată, fiind în contradicție cu actele/documentele dosarului
judiciar și care îi prejudiciază drepturile și libertățile fundamentale, întrucât
examinarea/soluționarea cauzei, în circumstanțele litigante, invocate de
partea pârâtă la etapa apelului, impunea instanței de apel obligația de a oferi
o motivare completă, reală și explicită, în privința fiecărui argument, în
conformitate cu art. 373 alin. (4) al Codului de procedură civilă și art. 6§1
CEDO.
De altfel, recurentul a opinat că instanțele ierarhic inferioare au judecat
litigiul fără a se expune printr-o analiză necesară în privința argumentelor
sale concrete, probelor anexate la materialele dosarului judiciar și șă-și
motiveze concluziile în privința obiecțiilor deduse judecății, dar și să
furnizeze toate răspunsurile la întrebările, care necesită un răspuns explicit
și separat/special în hotărâre, examinând astfel litigiul insuficient și
prejudiciabil actului de justiție, având în vedere faptul menținerii hotărârii
instanței de fond.
În final, recurentul a conchis că instanțele ierarhic inferioare
examinând litigiul dedus judecății în procesul de analiză a înscrisurilor-
actelor/documentelor aflate la dosar și de interpretare a normelor de drept
material, au admis soluționarea greșită a cazului, prejudiciindu-i direct și
inadmisibil drepturile și libertățile fundamentale, prin lipsirea de dreptul la
un proces echitabil, garantat de art. 6§1 CEDO.
La 21 martie 2023 în adresa „Prointelect-MP” S.R.L., „Proientelect-
MPlus” S.R.L., S.C. „Ribes-Trans” S.R.L., a lui Vitalie Mocan și Vadim
Negrea a fost expediată copia recursului depus de Iacob Ciur, reprezentat de
avocatul Nicolae Leșan, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului
declarat de Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, intimații nu
și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.
5
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae
Leșan, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din
31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii acestuia.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 01 septembrie 2023):
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
6
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Iacob Ciur, reprezentat de avocatul
Nicolae Leșan, s-a conformat dispozițiilor art. 434 alin.(1) din Codul de
procedură civilă, indicat la pct.38, și a depus în termen recursul la
13 februarie 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
07 decembrie 2022 și expediată reprezentantului recurentului Iacob Ciur,
avocatului Nicolae Leșan, prin e-mail, la 28 februarie 2023, fapt confirmat
prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.119, Vol.III).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz,
13 februarie 2023.
Din analiza recursului declarat rezultă că Iacob Ciur, reprezentat de
avocatul Nicolae Leșan a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432
alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) –
neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care nu
trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care a fost declarată
7
neconstituțională; interpretarea în mod eronat a legii, precum și aplicarea în
mod eronat a analogiei legii sau analogiei dreptului, nu a stabilit că normele
aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele
respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică
sau invers.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la 13 februarie 2023, și anume, dacă cauza a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au
fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție având
în vedere că recurentul a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(4)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă
citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel
Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că
normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând
normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se
aplică sau invers.
De altfel, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, nu pot constitui
8
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază recursul declarat de către Iacob Ciur, reprezentat de
avocatul Nicolae Leșan, ca fiind inadmisibil..
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Iacob Ciur, reprezentat de
avocatul Nicolae Leșan împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9