2ra-410/23 — Încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

La 28 septembrie 2015, Vitalie Mocan, reprezentat de avocatul Eduard Digore a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iacob Ciur cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, la 31 ianuarie 2012, i-a transmis lui Iacob Ciur un camion cu remorcă, marca Scania 113M, semnând în acest sens o recipisă.

Astfel, potrivit înțelegerii, valoarea bunului care face obiectul recipisei, constituie suma de 15000 de EURO, ce urmau a fi achitați de către pârât până la 31 mai 2013.

Subsecvent, reclamantul a precizat că de la expirarea termenului de scadență, convenit de către părți în recipisă și până la deferirea litigiului instanței judecătorești, Iacob Ciur nu și-a onorat obligațiile asumate, fiind pus în situația de a solicita, prin intermediul instanțelor judecătorești revendicarea drepturilor încălcate prin încasarea sumei datorate în mărime de 15000 de EURO.

Așadar, având în vedere cele enunțate, Vitalie Mocan, reprezentat de avocatul Eduard Digore a solicitat încasarea datoriei în mărime de 15000 de EURO și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mocan. S-a încasat de la Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan datoria în mărime de 15000 de EURO, sau echivalentul în lei RM, conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii și cheltuielile judiciare în sumă totală de 11244,50 de lei, formate din taxa de stat 10066,50 de lei și cheltuielile de transport în sumă de 1178 de lei.

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Iacob Ciur și s-a casat hotărârea din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată. 1

Prin încheierea din 09 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-au atras în calitate de intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Prointelect-MP” (în continuare „Prointelect-MP” S.R.L.), Societatea cu Răspundere Limitată „Prointelect-MPlus” (în continuare „Proientelect-MPlus” S.R.L.) și Societatea Comercială „Ribes- Trans” S.R.L. (în continuare S.C. „Ribes-Trans” S.R.L.).

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mocan. S-a încasat de la Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan datoria în mărime de 15000 de EURO sau echivalentul în lei, conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii și cheltuielile de judecată în sumă de 11244,50 de lei.

Prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel declarată de Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan și cererea de alăturare la apel înaintată de „Prointelect-MP” S.R.L.. S-a casat încheierea și hotărârea din 13 noiembrie 2019 ale Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, Vadim Negre s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Mocan. S-a încasat de la Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan datoria în mărime de 15000 de EURO, sau echivalentul în lei moldovenești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii. S-a încasat de la Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan cheltuielile de judecată în sumă de 11244,50 de lei (f.d.25; 30-31, Vol.III).

La 26 aprilie 2021, Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, în care a invocat dezacordul cu actul judecătoresc contestat și a precizat că motivele de fapt și de drept le va prezenta după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.33-35, Vol.III).

La 13 august 2021, Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus apel motivat împotriva hotărârii din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Vitalie Mocan (f.d.44-50, Vol.III).

Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Iacob Ciur și s-a menținut hotărârea din 2 01 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central (f.d.110-118, Vol.III).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, invocând dispozițiile art. 512, 514, 572 din Codul civil, și reieșind din materialele cauzei, precum și argumentele participanților la proces, a conchis asupra temeiniciei soluției primei instanțe de încasare din contul lui Iacob Ciur în beneficiul lui Vitalie Mocan a sumei de 15000 de EURO. Or, prin actele dosarului se confirmă cert, că apelantul nu și-a onorat corespunzător și în termen obligația de plată asumată prin recipisa eliberată la 31 ianuarie 2012.

De altfel, instanța de apel a respins argumentele apelantului care a susținut, că nu a dat în locațiune și nu a vândut autocamionul de model Scania 113 M, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, anul producerii 1995, șasiu număr XXXXXXXXXXXX și remorca de model Schmitz SKO 18, anul producerii 1995, șasiul numărul XXXXXXXXXXXX, iar toate actele de dispoziție în privința autocamionului, au fost realizate prin intermediul lui Vadim Negrea, care ar fi acționat în interesul lui Vitalie Mocan, or, aceste afirmații ale apelantului sunt combătute integral prin contractul de locațiune și contractul de vânzare-cumpărare, care confirmă că anume Ciur Iacob a vândut către S.R.L. „Prointelect-MP” bunurile indicate anterior.

Mai mult, la examinarea cauzei în fond, apelantul personal a declarat, că a procurat autocamionul și remorca nominalizate de la Vitalie Mocan și i-a eliberat vânzătorului o recipisă, însă, nu a avut posibilitatea să-i achite vânzătorului reclamant prețul bunurilor procurate, motiv pentru care a transmis automobilului lui Vadim Negrea.

De asemenea, instanța ierarhici inferioară a desconsiderat argumentele apelantului că nu a existat un contract de vânzare-cumpărare între Iacob Ciur și Vitalie Mocanu, iar cumpărătorul automobilului a fost Vadim Negrea, autocamionul fiind transmis lui Vadim Negrea, care a și semnat contractul de vânzare-cumpărare, folosind procura lui Iacob Ciur, or, aceste argumente nu au fost dovedite prin probe, constituind afirmații ipotetice ce au fost declarate în scop de eschivare a lui Iacob Ciur de la obligațiile sale civile de plată asumate benevol față de Vitalie Mocan.

Subsecvent, Curtea de Apel Chișinău a respins și argumentele lui Iacob Ciur, că datoria sa față de Vitalie Mocan a fost preluată de către Vadim Negrea cu acordul lui Vitalie Mocan, întrucât la dosar nu au fost administrate înscrisuri probatorii, care ar confirma aceste afirmații și alegații ale părții apelante.

Iar, prin recipisa din 31 ianuarie 2012, se confirmă în mod cert, că Vitalie Mocan a transmis lui Iacob Ciur autocamionul și remorca vizate, contra sumei de 15000 de EURO, care urma a fi achitată de Iacob Ciur în termen de până la 31 mai 2013. 3

Instanța de apel a respins și argumentele apelantului, care a insistat asupra incidenței în speță a prevederilor legale referitoare la intermediere, or, aceste argumente expuse în apel contravin declarațiilor apelantului depuse la judecarea cauzei în fond, în cadrul cărora Iacob Ciur a recunoscut că a cumpărat de la Vitalie Mocan autocamionul și remorca la prețul de 15000 de EURO. Iar, afirmațiile apelantului precum că, contractul de locațiune și contractul de vânzare-cumpărare din numele său ar fi fost falsificate, instanța de apel le-a apreciat drept declarative, or, la materialele cauzei nu au fost administrate înscrisuri care ar confirma că semnăturile din aceste contracte ar fi fost executate de persoane terțe și nu de apelant.

Subsecvent, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților cu dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 CEDO.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a relevat că hotărârea instanței de fond este legală, motivată și bine argumentată, prin prisma normelor de drept material și procedural, precum și a probelor prezentate de către părți.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, prima instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar cererea de apel declarată de Iacob Ciur este neîntemeiată, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

La 13 februarie 2023, Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată înaintată de către Vitalie Mocan (f.d.122-128, Vol.III).

În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, pe care le consideră pasibile de a fi casate în temeiul art. 432 alin. (2) –(4) din Codul de procedură civilă, întrucât prin acestea i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. 4

Subsecvent, recurentul a enunțat că litigiul dedus judecății a fost rejudecat/examinat formalist, fiind ignorate constatările și concluziile date anterior de Curtea de Apel Chișinău în deciziile nr. 2a-48/2020 din 09 iulie 2020 și nr. 2a-3801/2016 din 25 septembrie 2018, fapt ce a condiționat existența unui proces echitabil, în sensul art. 6§1 CEDO.

Mai mult, soluția instanței de fond, menținută prin decizia instanței de apel din 07 decembrie 2022, nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării acesteia. Astfel, nici instanța de apel nu a putut să exercite în mod obiectiv controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate. Or, analizând hotărârea contestată/criticată, în coraport cu circumstanțele de fapt și de drept ale litigiului iscat, se atestă că soluția judiciară este formalistă, vădit neîntemeiată, fiind în contradicție cu actele/documentele dosarului judiciar și care îi prejudiciază drepturile și libertățile fundamentale, întrucât examinarea/soluționarea cauzei, în circumstanțele litigante, invocate de partea pârâtă la etapa apelului, impunea instanței de apel obligația de a oferi o motivare completă, reală și explicită, în privința fiecărui argument, în conformitate cu art. 373 alin. (4) al Codului de procedură civilă și art. 6§1 CEDO.

De altfel, recurentul a opinat că instanțele ierarhic inferioare au judecat litigiul fără a se expune printr-o analiză necesară în privința argumentelor sale concrete, probelor anexate la materialele dosarului judiciar și șă-și motiveze concluziile în privința obiecțiilor deduse judecății, dar și să furnizeze toate răspunsurile la întrebările, care necesită un răspuns explicit și separat/special în hotărâre, examinând astfel litigiul insuficient și prejudiciabil actului de justiție, având în vedere faptul menținerii hotărârii instanței de fond.

În final, recurentul a conchis că instanțele ierarhic inferioare examinând litigiul dedus judecății în procesul de analiză a înscrisurilor- actelor/documentelor aflate la dosar și de interpretare a normelor de drept material, au admis soluționarea greșită a cazului, prejudiciindu-i direct și inadmisibil drepturile și libertățile fundamentale, prin lipsirea de dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6§1 CEDO.

La 21 martie 2023 în adresa „Prointelect-MP” S.R.L., „Proientelect- MPlus” S.R.L., S.C. „Ribes-Trans” S.R.L., a lui Vitalie Mocan și Vadim Negrea a fost expediată copia recursului depus de Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului declarat de Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe. 5

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia. Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 6 b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz, 13 februarie 2023.

Din analiza recursului declarat rezultă că Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care a fost declarată 7 neconstituțională; interpretarea în mod eronat a legii, precum și aplicarea în mod eronat a analogiei legii sau analogiei dreptului, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 13 februarie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție având în vedere că recurentul a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De altfel, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, nu pot constitui 8 temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de către Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, ca fiind inadmisibil..

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Iacob Ciur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9