2ra-484/17 — repararea prejudiciului material și moral

Judecătoria Ciocana Dosarul nr.2ra-484/17 Mun. Chișinău Judecător: A. Spoială Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros ÎNCHEIERE 15 martie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Valentina Clevadî Judecători Ion Druță, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Individuală „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău, Cobzac Elena, Iorgov Steliana, Societatea pe Acțiuni „Icam” privind încasarea prejudiciului material și moral, obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să-și ceară scuze publice de la Cerempei Marina, copii minori Ecaterina și Iulia și de la Mițcul Alexandru, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, constată: La 02 aprilie 2015, ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul au depus cerere de chemare în judecată împotriva judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Steliana Iorgov și Elena Cobzac cu privire la apărarea onoarei și demnității și repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că la 17 ianuarie 2014 ÎPC „ICAM” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Cerempei Marina”, iar la 18 ianuarie 2014, judecătorul Elena Cobzac a dispus aplicarea sechestrului pe contul bancar al ÎI „Cerempei Marina”.

Indică reclamanții că, la 07 februarie 2014, ÎI „Cerempei Marina” a depus o cerere reconvențională împotriva ÎPC „ICAM” SA, asupra admisibilității căreia judecătorul Elena Cobzac urma să se expună în decurs de 5 zile, fapt însă ignorat de ultima, astfel fiind încălcat dreptul ÎI „Cerempei Marina” la acces liber la justiție. Comunică reclamanții că în privința cererii reconvenționale s-a expus judecătorul Steliana Iorgov la 25 septembrie 2014, dat fiind faptul că Elena Cobzac a fost transferată la Curtea de Apel Chișinău, ulterior cererea reconvențională a fost restituită. Consideră ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul că, prin aceste acțiuni a ambilor judecători, au fost prejudiciați. Mai indică reclamanții că judecătorul Steliana Iorgov ilegal i-a numit în raportul informativ că dânșii au comis acțiuni de escrocherie, din acest motiv consideră că ultima urmează să-și ceară scuze publice.

1 Solicită încasarea din contul judecătorilor Steliana Iorgov și Elena Cobzac a venitului ratat și a dobânzii de refinanțare în mărime de 208 000 lei și a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea onoarei și demnității, încălcarea dreptului la acces liber la justiție și la un proces echitabil în sumă de 250000 lei. La 16 iulie 2015, ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul au depus cerere de concretizare a cerințelor împotriva Ministerului Justiției în baza Legii nr. 87/2011 cu privire la repararea prejudiciului material și moral pentru încălcarea termenului rezonabil de judecare a admisibilității cererii reconvenționale, iar în calitate de intervenienți accesorii au indicat Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău și judecătorii Elena Cobzac și Steliana Iorgov, solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 243752, 92 lei. Ulterior, la 03 septembrie 2015, ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul au mai depus o cerere de concretizare a cerințelor împotriva Ministerului Justiției, în calitate de intervenienți accesorii fiind indicați Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, judecătorii Elena Cobzac și Steliana Iorgov, cât și ÎPC „ICAM” SA prin care au solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 263516, 68 lei și a prejudiciului moral în mărime de 250000 lei, obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să-și ceară scuze publice de la Marina Cerempei, copii minori Ecaterina și Iulia și de la Alexandru Mițcul.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21 octombrie 2015 acțiunea a fost respinsă. Totodată, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016 a fost admis apelul declarat de ÎI „Cerempei Marina” și de Alexandru Mițcul, casată hotărârea primei instanțe și emisă o încheiere prin care a fost încetat procesul în cauza civilă la acțiunea înaintată de ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul împotriva judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, Steliana Iorgov și Elena Cobzac cu privire la obligarea judecătorului Iorgov Steliana să ceară scuze publice de la ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul, încasarea de la judecătorii Elena Cobzac și Steliana Iorgov în mod solidar prejudiciul material adus ÎI „Cerempei Marina” în suma venitului ratat și dobânzii de refmanțare în cuantum de 208000 lei, a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea onoarei și demnității, încălcarea dreptului de acces liber la justiție și la un proces echitabil în sumă de 250000 lei. Pretențiile împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău, Elena Cobzac, Steliana lorgov și SA „ICAM” cu privire la încasarea din bugetul statului a prejudiciului material și moral pentru încălcarea termenului rezonabil de judecare a admisibilității cererii reconvenționale din 07 februarie 2014 cât și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să-și ceară scuze publice de la Marina Cerempei și doi copii minori și de la Alexandru Mițcul, au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016, s-a admis recursul declarat de ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul. S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016, și s-a remis pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, într-un alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016 s-a respins apelul declarat de ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul și s-a menținut fără 2 modificări hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21 octombrie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21 octombrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 10.11.2016 a fost expediată recurenților la 28.11.2016. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 05.01.2017 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 09.02.2017, în adresa intimaților a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. În motivarea cererii de recurs, recurenții au reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural pertinente cauzei.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai 3 asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎI „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Cerempei Marina” și Alexandru Mițcul se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Valentina Clevadî Judecători Ion Druță Iuliana Oprea 4