3ra-272/17 — contestarea actelor administrative

Judecătoria Centru Dosarul nr.3ra-272/17

Mun. Chișinău

Judecător: Al. Gafton

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

ÎNCHEIERE

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Departamentul Poliției de Frontieră , în cauza civilă intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Danu Liliana împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a sect. Râșcani, mun. Chișinău,

Departamentului Poliției de Frontieră privind recunoașterea refuzului ca fiind

ilegal, obligarea calculării și achitării indemnizației pentru creșterea și îngrijirea

copilului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016,

constată:

La 14.09.2015, Danu Liliana a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Departamentului Poliției de Frontieră privind recunoașterea ca fiind ilegal a

refuzului și obligarea calculării și achitării indemnizației pentru creșterea și

îngrijirea copilului.

În motivarea cererii, reclamanta a indicat că la data de 05.09.2011 s-a

căsătorit cu Usturoi Radj, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie cu seria și

numărul CS-V 0911413, eliberat OSC sect. Rîșcani, mun. Chișinău. La 14.04.2013

s-a născut copilul Usturoi Răzvan.

Menționează reclamanta că până la nașterea copilului din 16.04.2010 este

angajată în cadrul Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor

Interne și în prezent deține funcția de specialist al Secției economie și finanțe a

Centrului de aprovizionare tehnico - materială și întreținerea imobilelor.

Prin ordinul Departamentului Poliției de Frontieră nr. 936/ps d.r 23.09.2013,

reclamantei i-a fost acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului de pe

26.09.2013 până la 14.04.2016. După nașterea copilului, în ianuarie 2014, în scopul

obținerii indemnizației lunare pentru creșterea copilului au fost depuse actele la

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani, mun. Chișinău, ca urmare i-a fost

stabilită o indemnizație pentru creșterea copilului in mărime de 400 lei lunar, sumă

de care beneficiază o persoana neasigurată.

Nefiind de acord cu mărimea stabilită a indemnizației pentru creșterea

copilului la data de 14.08.2015 la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul

1

Râșcani, mun. Chișinău a fost depusă cererea prealabilă prin care a solicitat

calcularea și achitarea în beneficiul său a indemnizației lunare pentru îngrijirea

copilului Usturoi Răzvan pe parcursul a 3 ani de la data nașterii acestuia, în mărime

de 30% din venitul lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice până la nașterea

copilului.

Concretizează reclamanta că prin scrisoarea nr. 7225 din 19.08.2015 a fost

informată despre refuzul admiterii cererii prealabile.

De asemenea, reclamanta Danu Liliana menționează că în ianuarie 2014 la

momentul depunerii actelor la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul

Rîșcani, mun. Chișinău i s-a comunicat că fost recunoscută ca persoana neasigurată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 martie 2016,

cererea de chemare în judecată înaintată de Danu Liliana a fost admisă parțial. S-a

recunoscut ilegal refuzul Departamentului Poliției de Frontieră din 18.08.2015, nr.

35/10-D-256/15, prin care s-a refuzat Lilianei Danu de a calcula și achita

indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani. S-a obligat

Departamentul Poliției de Frontieră de a calcula și a achita în folosul reclamantei

Danu Liliana a indemnizației pentru creșterea copilului Usturoi Răzvan, a.n.

14.04.2013, a câte 30% lunar, din venitul mediu lunar realizat de către Danu Liliana

în ultimele 12 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul

asigurat, începând cu data de 14.08.2014 până la atingerea de către copil a vârstei

de trei ani. În rest acțiunea s-a respins ca fiind nefondată.

La 25.03.2016, Departamentul Poliției de Frontieră a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 martie 2016, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care acțiunea înaintată de Danu Liliana să fie respinsă integral ca

fiind neîntemeiată.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016 s-a respins

cererea de apel declarată de Departamentul Poliției de Frontieră și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 martie 2016.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată,

instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă

probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material

și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Departamentul Poliției de

Frontieră a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală

a decizie Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 16 martie 2016, emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea înaintată de Danu Liliana împotriva Departamentul Poliției de Frontieră să

fie respinsă integral, cu admiterea cerințelor intimatei înaintate către Casa Națională

de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale.

2

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 19

octombrie 2016 a fost expediată recurentului la 18 noiembrie 2016, însă deoarece la

materialele cauzei nu există dovada recepționării acestei, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma

art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 26.01.2017 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse

în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural

pertinente cauzei.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către Departamentul Poliției de Frontieră asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Departamentul Poliției de Frontieră ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

dispune:

Recursul declarat de către Departamentul Poliției de Frontieră se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

4