2ra-481/17 — încasarea despăgubirii în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată

Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-481/17

Judecător: A. Spoială

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V. Prutenau, A. Gavrilița, L. Popova

Î N C H E I E R E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Societatea pe Acțiuni „Asito”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Asito” împotriva lui Dembovschii Alexandr privind încasarea

despăgubirii în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2016, prin care

a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 15 decembrie

2015,

c o n s t a t ă

La 26 ianuarie 2015, SA „Asito” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dembovschii Alexandr, solicitînd încasarea despăgubirii în ordine

de regres în sumă de 61 626 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 16 mai 2014 SA „BS-Leasing Grup” a

încheiat cu SA „Asito” contractul privind asigurarea facultativă CASCO a

autovehiculul RENAULT MEGANE cu n/î C MM 55. La 01 iunie 2014, la

intersecția străzilor Ciuflea și București șoferul autoturismului OPEL ASTRA n/î

CQK 414 Dembovschii Alexandr nu a respectat regulile circulației rutiere și ca

urmare, s-a tamponat cu autovehiculul RENAULT MEGANE n/î CMM 55.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție MAI 02 Nr. 540658 din 02

iunie 2014 vinovat în accidental rutier a fost recunoscut șoferul autoturismului

OPEL ASTRA n/î CQK 414 Dembovschii Alexandr, care nu poseda certificat de

asigurare a răspunderii civile auto. La 05 iunie 2014 comisarul de avarii al CIA

SA „Asito” a întocmit procesul-verbal CASCO nr. 141288C1 de constatare a

daunelor cauzate autovehiculul RENAULT MEGANE cu n/î CMM 55 în

accidentul rutier din 01 iunie 2014. Conform contractului privind asigurarea

facultativă CASCO și ordinal de plată nr. 3086 din 29 august 2014 SA „Asito” a

achitat stației de reparație SA „DAAC Hermes” pentru reparația autovehiculul

RENAULT MEGANE cu n/î CMM 55 suma de 61 626,00 lei. La 15 septembrie

2014 SA „Asito” a înaintat lui Dembovschii Alexandr pretenție privind restituirea

despăgubirii de asigurare achitată pentru reparația autovehiculul RENAULT

MEGANE cu n/î CMM 55 suma de 61 626,00 lei, în conformitate cu prevederile

art. 14,1329,1415 Cod Civil, la care nu a primit răspuns.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 15 decembrie 2015,

acțiunea înaintată de SA „Asito” împotriva lui Dembovschii Alexandr privind

încasarea despăgubirii în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată a fost

respinsă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2016, s-a respins

apelul declarat de SA „Asito” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 15 decembrie 2015.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 23 ianuarie 2017, SA „Asito” a

declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărîrii primei instanțe, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de

apel, subsecvent cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că

actele judecătorești contestate sunt ilegale, fiind emise cu aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar

demonstra momentul comunicării deciziei motivate, recursul înaintat de SA

„Asito” se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și

de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Asito” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SA „Asito” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Asito” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță