2rac-83/17 — încasarea datoriei

Judecătoria Orhei Dosarul nr. 2rac-83/17

Judecător: V. Severin

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V. Prutean, A. Gavrilița, L. Popova

Î N C H E I E R E

10 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Ala Cobăneanu,

Judecători Ion Druță și Iuliana Oprea

soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Premier-SV” în proces de insolvabilitate,

lichidator Daniela Ciobanu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Premier-SV” în proces de insolvabilitate

împotriva Societății pe Acțiuni „Deservire Orhei” cu privire la încasarea datoriei

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016 și a

încheierii Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La data de 26 noiembrie 2012, reclamantul Societatea cu Răspundere

Limitată „Premier-SV” (în continuare SRL „Premier SV") în proces de

insolvabilitate, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe

Acțiuni "Deservire Orhei" privind încasarea datoriei în mărime de 25 4611,00, a

penalității în mărime de 45 829,98 lei, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin hotărîrea Curții de Apel

Economice nr. 2e-732/2011 din 23 iunie 2011, a fost intentat procesul de

insolvabilitate față de SRL „Premier SV" și a fost desemnată în calitate de

administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Ciobanu Daniela" .

În rezultatul analizei actelor financiar-contabile ale SRL „Premier SV"

administratorul insolvabilității, a constatat că la data de 02.10.2008 a fost încheiat

contractul de vînzare - cumpărare nr. 11164 potrivit căruia reclamantul a cumpărat

de la SA „Deservire Orhei" imobilul situat în or. Orhei, str. A. Lăpușneanu nr. 2/2

1

ce constă din clădire de producere lit. „01" cu suprafața la sol de 1655.3 m.p.

pavaj lit. „I", gard lit. „II" și lot de teren pentru construcții cu suprafața de 0,9425

ha cu nr. cadastral 6401103.084 și 6401103.084.01 la prețul de 4 575 000 lei.

La data de 30.06.2010, SA „Deservire Orhei" și SRL „Premier SV" au

semnat acordul de reziliere a contractului conform căruia, părțile au convenit să

rezilieze contractul de vînzare - cumpărare nr. 11164 din 02.10.2008 și au stabilit

ca SRL „Premier SV" să restituie SA „Deservire Orhei" imobilul situat în or.

Orhei, str. A. Lăpușneanu nr. 2/2, iar S.A. „Deservire - Orhei" s-a obligat să

restituie prin virament către SRL„Premier-SV” pînă la 31 decembrie 2010 suma

de 1500000 lei.

La data de 30.06.2010, reclamantul și-a executat obligațiile stipulate în

acordul de reziliere și a transmis în proprietatea pârâtului bunul imobil

nominalizat, fapt consemnat în Registrul bunurilor imobile. Contrar acestora,

pârâtul nu și-a executat obligațiile sale și nu a achitat integral suma de 1 500 000

lei, restituind, reclamantului doar suma parțială. Astfel, la moment datoria

pârâtului față de reclamant constituie 25 4611,00 lei.

Conform acordului de reziliere a contractului din 30.06.2010, în cazul

încălcării termenelor stabilite în acord, partea în culpă este obligată să achite

celeilalte părți, penalitate în mărime de 0,1% din valoarea obligațiilor neexecutate

în termen pentru fiecare zi de întârziere. Pentru neexecutarea obligațiilor restituire

a sumei 254 611,00 lei și o penalitate în mărime de 45 829,98 lei.

În vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, la data de 14.05.2012 a

fost expediată în adresa pârâtului notificarea, prin care s-a solicitat achitarea

datoriei restante și a penalității, însă pînă la moment datoria nu a fost achitată.

Prin cerere de concretizare a cerințelor, reclamantul a indicat că în actul de

verificare din 19.10.2010, nu se conține obligația pîrîtului SA „Deservire Orhei"

de restituire a prețului bunului imobil achitat în sumă de 1 500 000 lei ce rezultă

din acordul din 30.06.2010, reflectă datoria pîrîtului față de reclamant în baza

altor raporturi juridice.

Susține că acordul din 30.06.2010, nu a fost reflectat în actul de verificare

din 19.10.2010, deoarece scadența acestuia a survenit ulterior, la data de

31.12.2010.

Solicită reclamantul încasarea din contul pîrîtului datoria în mărime de 1

000 000 lei conform acordului de reziliere din 30.06.2010, a penalității în mărime

de 180 000 lei și dobînzii de întîrziere în mărime de 304 424,66 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 23 iunie 2016 acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se

încadrează în prevederile legii.

Nefiind de acord cu hotărârea menționată supra, la 30 iunie 2016, SRL

„Premier SV" a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 iunie

2

2016, solicitând admiterea apelului cu casarea hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, apelul depus de

către SRL „Premier SV" a fost respins, hotărîrea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 06 ianuarie 2017, SRL

„Premier SV" a depus cerere de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016 și a încheierii

Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016 prin care s-a respins cererea de

recuzare înaintată Judecătorului Ludmila Popova, cu emiterea unei noi hotărîri de

admitere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, acesta a indicat că, decizia instanței de apel a fost

adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu încălcarea

normelor de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că instanța de apel nu a constatat și

elucidat toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a

litigiului.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău din 07

decembrie 2016, a fost contestată cu recurs de către SRL „Premier SV" la 06

ianuarie 2017. Astfel, prin prisma art. 434 Codul de procedură civilă, Completul

colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul depus în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acestuia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se va decide în lipsa acesteia.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs declarat de către

SRL „Premier SV", Colegiul atestă că acesta nu indică nici un argument vis-a-vis

de legalitatea deciziei instanței de apel.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs

declarată de SRL „Premier SV", nu pot constitui temei de admitere a acestuia,

deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

3

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În această ordine de idei și prin prisma celor menționate, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul depus de Societatea cu răspundere limitată "Premier

SV" ca fiind inadmisibil.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu dispoziția art. 432 alin. (1) C.P.C., părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, temeiurile recursului declarat nu se

încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît,

cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material și procesual, iar

recursul fiind vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ a constatat existența unuia din

temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. și anume la lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..

În acest sens, instanța de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1)

C.P.C., în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta

Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect

probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material și respectînd

normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către SRL „Premier SV" ca fiind inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C.,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Premier-SV”

în proces de insolvabilitate, lichidator Daniela Ciobanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Ala Cobăneanu

Judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

5