3ra-164/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: E. Buzu dosarul nr. 3ra-164/17 instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Pruteanu Î N C H E I E R E 02 martie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Oxanei Benzing, avocatul Elena Munteanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Benzing împotriva Consiliului comunei Trebujeni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 c o n s t a t ă: La data de 16 iunie 2015, reprezentantul Oxanei Benzing, avocatul Inna Soțchi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Trebujeni (în continuare Consiliu) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, la data de 08 septembrie 2014 Oxana Benzing s-a adresat Consiliului comunei Trebujeni prin care a solicitat atribuirea unui sector de teren cu suprafața de 0,12 ha pentru construcția casei de locuit, în calitate de familie nou-formată. Susține că, pe ordinea de zi a adunării Consiliului comunei Trebujeni din 23 octombrie 2014 a fost inclusă și cererea Oxanei Benzing, însă, nu a fost examinată din lipsa avizului comisiei de specialitate. Relevă că, la data de 12 martie 2015 Consiliul comunei Trebujeni a emis o decizie în care s-a expus asupra imposibilității atribuirii lotului de teren, care nu putea fi adoptată din lipsa cvorumului.

Menționează că, la data de 14 aprilie 2015, Oxana Benzing s-a adresat Consiliului comunei Trebujeni cu cerere prealabilă și a solicitat emiterea unei decizii, prin care să fie luată la evidență familia nou-formată, compusă din Andrian Munteanu și Oxana Benzing, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale acestora, în scopul acordării unui lot de teren pentru construcția casei de locuit. Totodată, a solicitat emiterea unei decizii prin care să fie atribuit familiei nou-formate, compuse din Andrian Munteanu și Oxana Benzing, un lot de teren cu suprafața de 0,12 ha pe teritoriul comunei Trebujeni, pentru construcția casei de locuit și îmbunătățirea condițiilor de trai. Însă, până la data depunerii cererii de chemare în judecată, cererea prealabilă nu a fost examinată.

Solicită obligarea Consiliului comunei Trebujeni să adopte o decizie, prin care să fie luată la evidență familia nou-formată, compusă din Andrian Munteanu și Oxana Benzing, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale acestora, în scopul acordării unui 1 lot de teren pentru construcția casei de locuit și emiterea unei decizii prin care să fie atribuit familiei nou-formate, compuse din Andrian Munteanu și Oxana Benzing, un lot de teren cu suprafața de 0,12 ha pe teritoriul comunei Trebujeni, pentru construcția casei de locuit și îmbunătățirea condițiilor de trai. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 martie 2016 s-a respins ca nefondată acțiunea Oxanei Benzing împotriva Consiliului comunei Trebujeni cu privire la obligarea adoptării deciziei prin care să ia la evidență familia nou-formată pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, în scopul acordării lotului de teren pentru construcția casei de locuit.

În susținerea poziției sale, prima instanță a reținut că, potrivit punctului 2.3 din Regulamentul cu privire la modul de atribuire a terenurilor și condițiile pentru construirea caselor individuale pe teritoriul comunei Trebujeni, r-nul Orhei, în proprietate privată pentru construirea casei individuale, Comisia Funciară și Consiliul comunei va atribui teren cu titlu gratuit numai o dată și cu o suprafață de maxim 0,12 ha. Orice alte solicitări din partea acestor persoane privind atribuirea repetată a terenurilor sau cu o suprafață ce depășește suprafața de 0,12 ha se va efectua contra plată prin vânzarea la licitație conform normelor în vigoare.

Astfel, prima instanță a conchis că, Oxana Benzin, conform extrasului Registrului bunurilor imobile (f.d.13) este coproprietară a bunului imobil constituit din teren pentru construcții cu numărul cadastral 6472000.051, suprafața de 0,1881 ha și a casei de locuit cu numărul cadastral 6472000.051.01, cu suprafața de 94,3 m.p., amplasat în com. Trebujeni, r-nul Orhei, împreună cu Anastasia Plaținda și Adrian Benzin, în urma privatizării, fapt ce se confirmă prin contractul de vînzare-cumpărare, transmitere- primire a locuinței în proprietate privată nr.3046 din 17 iunie 2003, fiind înregistrat la 15 decembrie 2003 (f.d.61-62) și adeverința nr.153 din 26 mai 2003 (f.d.63), prin care se adeverește că la privatizarea bunurilor au participat toți trei coproprietari.

Aderent, conform deciziei nr. 15.1 din procesul-verbal nr. 4 al ședinței ordinare a Consiliului comunei Trebujeni din 27 mai 2004, acestora li s-a atribuit suplimentar un teren pentru construcții cu suprafața de 0,1889 ha, care nu a fost înregistrat la Oficiul Teritorial Cadastral. De asemenea, instanța de fond a stabilit că, Andrian Munteanu și Oxana Benzing nu au depus cerere în adresa Consiliului comunei Trebujeni pentru a fi luați la evidență ca familie nou-formată pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 s-a admis apelul declarat de reprezentantul Oxanei Benzing, avocatul Elena Munteanu, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 martie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Benzing împotriva Consiliului comunei Trebujeni cu privire la obligarea adoptării deciziei pentru luarea la evidență a familiei nou-formate pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, în scopul acordării lotului de teren pentru construcția casei de locuit și obligarea adoptării decizie de atribuire a lotului de teren pentru construcția casei de locuit.

Instanța de apel a constatat că, prima instanța a lăsat fără examinare și nu s-a pronunțat nici în partea dispozitivă a hotărârii, nici în motivare, asupra pretenției cu privire la obligarea Consiliului comunei Trebujeni de a adopta o decizie de atribuire a lotului de teren pentru construcția casei de locuit familiei nou-formate Andrian Munteanu și Oxana Benzing pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale acestora. La acest capitol, instanța a stabilit că, familia Oxanei Benzing, nu a fost luată la evidență de către Primăria comunei Trebujeni ca persoane care au nevoie de 2 îmbunătățirea condițiilor de trai, deoarece nu s-au adresat Primăriei cu o asemenea cerere. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, nu poate obliga Consiliul comunei Trebujeni să emită o decizie, după cum solicită reclamanta, deoarece luarea la evidență a persoanelor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai nu ține de competența Consiliului.

În consecință, pretenția reclamantei cu privire la obligarea Consiliului să adopte o decizie prin care să atribuie reclamantei, ca familie nou-formată, teren pentru construcția casei de locuit pentru îmbunătățirea condițiilor de trai a fost calificată ca prematură. La data de 22 decembrie 2016, reprezentantul Oxanei Benzing, avocatul Elena Munteanu a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016, solicitând casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Orhei din 30 martie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în sensul formulat. În motivarea recursului a reiterat motivele de fapt și de drept evidențiate în cererea de apel.

Suplimentar a menționat că, instanțele inferioare nu au elucidat circumstanțele reale ale pricinii, au dat o calificare greșită raportului material litigios, eronat au soluționat conflictul dintre normele relevante speței și consideră că, urmau a fi aplicate dispozițiile art. 12 din Codul funciar. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că 3 aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul consideră că, recursul a fost declarat în termen, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul comunicării recurentului a deciziei instanței de apel pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a recursului, prin urmare calea de atac se consideră ca fiind exercitată în termen.

Completul constată că, obiectul acțiunii constă în obligarea Consiliului comunei Trebujeni să adopte o decizie, prin care să fie luată la evidență familia nou-formată, compusă din Andrian Munteanu și Oxana Benzing pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale acestora, în scopul acordării unui lot de teren pentru construcția casei de locuit, și, emiterea unei decizii prin care să fie atribuit familiei nou-formate, compuse din Andrian Munteanu și Oxana Benzing, un lot de teren cu suprafața de 0,12 ha pe teritoriul com. Trebujeni, pentru construcția casei de locuit și îmbunătățirea condițiilor de trai.

Instanța de recurs notează că, la examinarea pricinii în fond și în ordine de apel, instanțele de judecată s-au condus de prevederile art. 77 alin.(5) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, care prevede că, înstrăinarea, concesiunea, darea în arendă ori locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege, și de prevederile art. 11 din Codul funciar potrivit căruia, autoritățile administrației publice atribuie fără plată, eliberându-le titluri de proprietate, familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit și a anexelor gospodărești și grădini.

În această ordine de idei, instanțele inferioare corect au interpretat art. 11 din Codul funciar și au ajuns la concluzia că, în speță, un factor primordial la soluționarea litigiului îl constituie luarea la evidență, în conformitate cu prevederile art. 34 din Codul cu privire la locuințe al RSS Moldovenești, a persoanelor-solicitante să li se atribuie teren pentru construcția casei individuale de locuit și care dețin calitatea de familie nou- formată. Cu titlu secundar, Completul subliniază că, instanța de apel a elucidat toate circumstanțele importante ale pricinii, fiind examinate prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispozițiile art. 24 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, fiindu-le oferite o apreciere justă acestora, iar actele normative vizate au fost interpretate și aplicate elocvent de instanța de apel prin prisma circumstanțelor importante ale pricinilor.

În concluzie, instanța de recurs notează că, reprezentantul recurentului nu a 4 invocat niciun argument plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel. În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de reprezentantul recurentului în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devoluează exclusiv circumstanțe de drept a pricinii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanțele inferioare au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Oxanei Benzing, avocatul Elena Munteanu, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Oxanei Benzing, avocatul Elena Munteanu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță 5