3ra-48/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani dosarul nr. 3ra-1469/2017

judecător: A. Negru 3ra-48/2018

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Liuba Madan, prin

intermediul avocatului Aurelia Mîrzîncu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liuba Madan

împotriva Consiliului comunei Trușeni, intervenient accesoriu Andrei Secrii cu privire

la anularea actului administrativ și obligarea atribuirii unui teren,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017 prin care a

fost respins apelul declarat de către Liuba Madan și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017

c o n s t a t ă :

La 28 iulie 2016 Liuba Madan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului comunei Trușeni, intervenient accesoriu Andrei Secrii cu privire

la anularea deciziei nr.2/20 din 18 martie 2016 și obligarea atribuirii unui teren pentru

a fi folosit ca cale de acces la drumul public.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, conform deciziei Consiliului

comunal Trușeni din 18 martie 2016 a fost decis acceptarea construirii unei biserici pe

terenul administrației publice locale, cu suprafața de 0,1121 ha, amplasat în com.

Trușeni, str.Răzeșilor. Terenul respectiv a fost atribuit în folosință gratuit comunității

Trușeni pe un termen nelimitat fără dreptul de a schimba destinația sau privatizarea.

Invocă reclamanta că a solicitat să i se atribuie un lot de teren învecinat la

terenul aferent casei sale de locuit pentru a avea cale de acces la drum.

Susține, că verbal i s-a comunicat că poate cumpăra terenul, participând la

licitația care va fi organizată și prezentând planul geometric.

Afirmă reclamanta, că licitația nu a fost organizată până la moment, și la

solicitările acesteia nu i s-a răspuns, iar la 26 ianuarie 2016 a fost nevoită să se

adreseze în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat

să fie obligată Primăria comunei Trușeni de a-i prezenta informații cu privire la actul

emis în baza căruia Isacov Nicolae a devenit proprietarul terenului învecinat.

1

Iar prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20 aprilie 2016

acțiunea a fost admisă.

Comunică, că în perioada cât era în litigiu până a fi pronunțată hotărârea

instanței, Consiliul comunei Trușeni a emis în grabă la 18 martie 2016 decizia nr.2/20 ,

prin care a transmis în folosință terenul învecinat la terenul aferent casei sale lui

Nicolae Isac pentru a construi o biserică.

Consideră reclamanta, că prin decizia nominalizată i s-a îngrădit dreptul de

proprietate și folosință a imobilului său și anume, a fost lipsită de dreptul de a avea

cale de acces la drumul public.

Prin urmare, indică reclamanta, că nu a fost înștiințată despre petrecerea

licitației, cu toate că se cunoștea că a depus nenumărate cereri, prin care a solicitat ca

să cumpere o porțiune de teren pentru a fi folosită ca cale de acces la drumul public.

Menționează, că prin decizia nominalizată a fost lipsită și de dreptul ca până la

casa sa privată să aibă accesul automobilele serviciului de salvare, pompierii și alte

servicii necesare fiecărui cetățean precum și a transporta materiale de construcție și

toate cele necesare în gospodărie.

Declară că procedura prealabilă a respectat-o, însă pârâtul a refuzat în mod

neîntemeiat soluționarea optimă a litigiului dat.

Solicită anularea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.2/20 din 18 martie

2016 și obligarea atribuirii unui teren pentru a fi folosit ca cale de acces la drumul

public.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 iunie 2017 Liuba Madan a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Liuba Madan și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 06 iunie 2017.

La 20 noiembrie 2017 Liuba Madan, prin intermediul avocatului Aurelia

Mîrzîncu a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie

2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanțele judecătorești nu au aplicat legea

care trebuia aplicată și au interpretat eronat legea.

Afirmă că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor nu au luat în considerație

faptul că în extrasul din registrul gospodăriilor din com. Trușeni prezentat în ședința de

judecată este indicat că familia Madan prelucrează 28 de ari de pământ, adică

administrația publică locală cunoaște că lotul de pământ este prelucrat în totalitate de

familia sa, însă intenționat a ignorat toate cererile depuse de recurentă cu privire la

procurarea lotului invecinat.

Mai mult, odată ce existau cererile recurentei, Consiliul comunal Trușeni era

obligat să organizeze licitație, dar nu să transmită în folosință lotul pentru construcția

bisericii, cu toate că deja există o biserică în comună și că există o deciziei în vigoare

din 09 octombrie 2008 pentru lărgirea bisericii și construcția unui azil.

2

Consideră recurenta că atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au dat o

apreciere justă a probelor și nu au constat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei în fond.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la

20 noiembrie 2017 în termen, în cazul în care copia deciziei Curții de Apel Chișinău

din 18 octombrie 2017 a fost expediată participanților la proces la 27 octombrie 2017

(f.d.143), iar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 11 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului comunal Trușeni și a lui Andrei Secrii cererea de recurs cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Liuba Madan, prin intermediul

avocatului Aurelia Mîrzîncu în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile

de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

3

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art.

6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță

de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost

verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Liuba Madan, prin intermediul avocatului

Aurelia Mîrzîncu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Liuba Madan, prin intermediul avocatului Aurelia

Mîrzîncu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

4