3ra-48/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-48/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani dosarul nr. 3ra-1469/2017 judecător: A. Negru 3ra-48/2018 instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu Î N C H E I E R E 17 ianuarie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Liuba Madan, prin intermediul avocatului Aurelia Mîrzîncu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liuba Madan împotriva Consiliului comunei Trușeni, intervenient accesoriu Andrei Secrii cu privire la anularea actului administrativ și obligarea atribuirii unui teren, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017 prin care a fost respins apelul declarat de către Liuba Madan și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017 c o n s t a t ă : La 28 iulie 2016 Liuba Madan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Trușeni, intervenient accesoriu Andrei Secrii cu privire la anularea deciziei nr.2/20 din 18 martie 2016 și obligarea atribuirii unui teren pentru a fi folosit ca cale de acces la drumul public.
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, conform deciziei Consiliului comunal Trușeni din 18 martie 2016 a fost decis acceptarea construirii unei biserici pe terenul administrației publice locale, cu suprafața de 0,1121 ha, amplasat în com. Trușeni, str.Răzeșilor. Terenul respectiv a fost atribuit în folosință gratuit comunității Trușeni pe un termen nelimitat fără dreptul de a schimba destinația sau privatizarea. Invocă reclamanta că a solicitat să i se atribuie un lot de teren învecinat la terenul aferent casei sale de locuit pentru a avea cale de acces la drum. Susține, că verbal i s-a comunicat că poate cumpăra terenul, participând la licitația care va fi organizată și prezentând planul geometric.
Afirmă reclamanta, că licitația nu a fost organizată până la moment, și la solicitările acesteia nu i s-a răspuns, iar la 26 ianuarie 2016 a fost nevoită să se adreseze în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat să fie obligată Primăria comunei Trușeni de a-i prezenta informații cu privire la actul emis în baza căruia Isacov Nicolae a devenit proprietarul terenului învecinat. 1 Iar prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20 aprilie 2016 acțiunea a fost admisă. Comunică, că în perioada cât era în litigiu până a fi pronunțată hotărârea instanței, Consiliul comunei Trușeni a emis în grabă la 18 martie 2016 decizia nr.2/20 , prin care a transmis în folosință terenul învecinat la terenul aferent casei sale lui Nicolae Isac pentru a construi o biserică.
Consideră reclamanta, că prin decizia nominalizată i s-a îngrădit dreptul de proprietate și folosință a imobilului său și anume, a fost lipsită de dreptul de a avea cale de acces la drumul public. Prin urmare, indică reclamanta, că nu a fost înștiințată despre petrecerea licitației, cu toate că se cunoștea că a depus nenumărate cereri, prin care a solicitat ca să cumpere o porțiune de teren pentru a fi folosită ca cale de acces la drumul public. Menționează, că prin decizia nominalizată a fost lipsită și de dreptul ca până la casa sa privată să aibă accesul automobilele serviciului de salvare, pompierii și alte servicii necesare fiecărui cetățean precum și a transporta materiale de construcție și toate cele necesare în gospodărie.
Declară că procedura prealabilă a respectat-o, însă pârâtul a refuzat în mod neîntemeiat soluționarea optimă a litigiului dat. Solicită anularea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.2/20 din 18 martie 2016 și obligarea atribuirii unui teren pentru a fi folosit ca cale de acces la drumul public. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 16 iunie 2017 Liuba Madan a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Liuba Madan și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017. La 20 noiembrie 2017 Liuba Madan, prin intermediul avocatului Aurelia Mîrzîncu a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanțele judecătorești nu au aplicat legea care trebuia aplicată și au interpretat eronat legea. Afirmă că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor nu au luat în considerație faptul că în extrasul din registrul gospodăriilor din com.
Trușeni prezentat în ședința de judecată este indicat că familia Madan prelucrează 28 de ari de pământ, adică administrația publică locală cunoaște că lotul de pământ este prelucrat în totalitate de familia sa, însă intenționat a ignorat toate cererile depuse de recurentă cu privire la procurarea lotului invecinat. Mai mult, odată ce existau cererile recurentei, Consiliul comunal Trușeni era obligat să organizeze licitație, dar nu să transmită în folosință lotul pentru construcția bisericii, cu toate că deja există o biserică în comună și că există o deciziei în vigoare din 09 octombrie 2008 pentru lărgirea bisericii și construcția unui azil. 2 Consideră recurenta că atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au dat o apreciere justă a probelor și nu au constat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la 20 noiembrie 2017 în termen, în cazul în care copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017 a fost expediată participanților la proces la 27 octombrie 2017 (f.d.143), iar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 11 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului comunal Trușeni și a lui Andrei Secrii cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că, Liuba Madan, prin intermediul avocatului Aurelia Mîrzîncu în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 3 inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Liuba Madan, prin intermediul avocatului Aurelia Mîrzîncu, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Liuba Madan, prin intermediul avocatului Aurelia Mîrzîncu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.