3ra-367/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și declararea nulității actelor juridice

3ra-367/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și declararea nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-367/22

2-19108217-01-3ra-11042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

1 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Vasile Roșca și Veronica

Roșca

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Primăriei or. Durlești mun. Chișinău împotriva Primăriei or. Trușeni

mun. Chișinău, lui Ion Chirhan și Anei Leorda cu privire la contestarea actelor

administrative și declararea nulității actelor juridice

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Veronica Roșca și Vasile Roșca și menținută

hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

constată:

La 12 noiembrie 2009, Primăria or. Durlești mun. Chișinău a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei com. Trușeni mun. Chișinău, lui Ion

Chirhan și Anei Leorda, persoane terțe Gheorghe Stratulat, Banca Comercială

„Mobiasbanca” SA, notarul privat Eugenia Dohocher, notarul privat Raisa

Mereuță, OCT Chișinău (succesor în drepturi și obligații – IP „Agenția Servicii

Publice” cu privire la contestarea actelor administrative și declararea nulității

actelor juridice.

În susținerea acțiunii a indicat că prin decizia Consiliului or. Durlești

mun. Chișinău nr. 8.12 din data de 1 octombrie 2008 „Cu privire la atribuirea

loturilor de pământ pentru construcția caselor de locuit individuale”, au fost

repartizate loturi pentru construcția locativă în intravilanul or. XXXXX, sectorul

str. XXXXX, conform schemei-plan, beneficiarilor eliberându-se titluri de

autentificare a dreptului deținătorului de teren conform destinației.

1

A menționat că în momentul înregistrării titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren la organul cadastral, au fost depistate divergențe.

Astfel, loturile de pământ a or. XXXXX se suprapuneau cu trei loturi

repartizate de Primăria or. Trușeni cu numerele cadastrale: XXXXX, cu suprafața

de 0,0769 ha, eliberat lui Ion Chirhan prin decizia Primăriei sat. Trușeni mun.

Chișinău nr.20/1 din 24 februarie 1993; XXXXX, cu suprafața de 0,0815 ha,

eliberat Anei Leorda prin decizia Primăriei sat. Trușeni nr. 20/1 din 24 februarie

1994 și nr. XXXXX, cu suprafața de 0,1673 ha, eliberat lui Ion Chirhan prin

decizia Primăriei sat. Trușeni Trușeni r-nul Strășeni nr. 2/7 din data de 24 martie

1993.

A relevat că aceste loturi de teren sunt amplasate parțial pe teritoriul

intravilanului or. XXXXX și parțial pe teritoriul sat. XXXXX, iar în planul

deținut, terenurile date sunt marcate cu culoare neagră partea care este amplasată

pe teritoriul or. XXXXX.

A opinat că terenurile nominalizate sunt, în marea lor parte, amplasate pe

hotarul or. XXXXX, pe când loturile atribuite prin decizia Consiliului or. Durlești

mun. Chișinău nr. 8.12 din data de 1 octombrie 2008 sunt amplasate în limitele

hotarelor sectorului de înregistrare primară în masă a or. XXXXX.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 91 Cod funciar, art. 217, 219, 228,

277 Cod civil, art. 166, 167 CPC.

A solicitat anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorilor de

teren cu nr. cadastral XXXXX din 28 octombrie 1999, cu suprafața de 0,01673

ha, eliberat lui Ion Chirhan, a dreptului deținătorilor de teren cu nr. cadastral

XXXXX din 14 septembrie 2007, cu suprafața de 0,0769 ha, eliberat lui Ion

Chirhan, a dreptului deținătorilor de teren cu nr. cadastral XXXXX din

14 septembrie 2004, cu suprafața de 0,0815 ha, eliberat Anei Leorda, declararea

nulității contractelor de vânzare-cumpărare din 11 februarie 2008, încheiat între

Ion Chirhan, în calitate de vânzător, și Gheorghe Stratulat, în calitate de

cumpărător, autentificat de către notarul Raisa Mereuță, și a contractelor de

ipotecă nr. 1989 din 13 iunie 2007 (modificat prin acordul adițional la contract

din 24 aprilie 2008) și nr. 3036 din 21 octombrie 2008, încheiate între Ion

Chirhan, în calitate de debitor ipotecar, și BC „Mobiasbanca” SA, în calitate de

creditor ipotecar, autentificate de către notarul Eugenia Dohocher, precum și

radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrisurilor menționate.

Prin hotărârea din 7 septembrie 2010 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău, a fost admisă acțiunea parțial.

Au fost modificate deciziile Primăriei com. Trușeni privind repartizarea

terenurilor.

A fost anulat parțial titlul de autentificare a dreptului deținătorilor de teren

cu nr. cadastral XXXXX din 28 octombrie 1999, cu suprafața de 0,01673 ha,

eliberat lui Ion Chirhan și înregistrat la OCT Chișinău la data de 8 mai 2007.

A fost anulat parțial titlul de autentificare a dreptului deținătorilor de teren

cu nr. cadastral XXXXX din 14 septembrie 2007, cu suprafața de 0,0769 ha,

2

eliberat lui Ion Chirhan, înregistrat la OCT Chișinău la data de 23 noiembrie

2007.

A fost anulat parțial titlul de autentificare a dreptului deținătorilor de teren

cu nr. cadastral XXXXX din 14 septembrie 2004, cu suprafața de 0,0815 ha,

eliberat pe numele Anei Leorda, înregistrat la OCT Chișinău la data de

23 noiembrie 2007.

A fost declarat parțial nul contractul de vânzare-cumpărare din 11 februarie

2008, autentificat de către notarul privat Raisa Mereuță cu nr. 702, încheiat între

Ion Chirhan și Gheorghe Stratulat, și între Ion Chirhan și Ana Leorda.

A fost declarat parțial nul contractul de ipotecă din 13 iunie 2007,

autentificat de notarul privat Eugenia Dohocher cu nr. 1989, încheiat între Ion

Chirhan și BC „Mobiasbanca” SA și acordul adițional din 24 aprilie 2008,

încheiat între aceleași părți.

A fost declarat parțial nul contractul de ipotecă din 21 octombrie 2008,

autentificat de notarul privat Eugenia Dohocher cu nr. 3036, încheiat între Ion

Chirhan și BC „Mobiasbanca” SA și aduse hotarele acestor terenuri în limitele

hotarului com. Trușeni, în conformitate cu decizia Consiliului or. Durlești nr. 8.12

din 1 octombrie 2008.

A fost obligat OCT Chișinău să introducă rectificările respective în

registrul bunurilor imobile.

Prin decizia din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ana Leorda, casată hotărârea din 7 septembrie 2010 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță, într-un alt complet de judecată.

La 12 februarie 2013, Primăria or. Durlești mun. Chișinău a depus cerere

de concretizare a cerințelor, suplimentar solicitând și anularea deciziei Primăriei

com. Trușeni mun. Chișinău nr. 20/1 din 24 februarie 1993, în partea ce ține de

atribuirea terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX și XXXXX.

Prin hotărârea din 14 februarie 2013 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău, a fost respinsă ca nefondată în temeiurile de drept material și

depusă cu omiterea termenului de prescripție acțiunea în partea anulării deciziei

Primăriei com. Trușeni mun. Chișinău nr. 20/1 din 24 februarie 1993 ce ține de

atribuirea terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX lui Ion Chirhan și nr.

cadastral XXXXX Anei Leorda.

Prin decizia din 19 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Primăria or. Durlești, reprezentată de Eleonora Scorțenschi și

menținută hotărârea din 14 februarie 2013 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Prin decizia din 23 iulie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Primăria or. Durlești mun. Chișinău și casată integral decizia

din 19 noiembrie 2013 și hotărârea din 14 februarie 2013 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Buiucani

mun. Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 20 aprilie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

a fost atrasă în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Ana Creciun.

3

Prin hotărârea din 8 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău, a fost respinsă ca nefondată acțiunea.

A fost anulată măsura de asigurare a acțiunii și ridicate interdicțiile de

înstrăinare și/sau dare în folosință cu titlu oneros și/sau gratuit, aplicate prin

încheierea din 12 iulie 2016.

Prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Primăria or. Durlești mun. Chișinău, casată hotărârea din

8 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cu restituirea cauzei

spre rejudecare la Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, în alt complet de

judecată.

Prin încheierea din 16 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,

au fost atrași în proces, în calitate de intervenienți accesorii, Veronica Roșca,

Vasile Roșca, Serghei Creciun, Ana Creciun, SRL „Ajur-Print”, Aurel Hațapuc,

Matriona Hațapuc, Victoria Basiul și SRL „Oland Demirova”.

Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost declinată competența de la examinarea cauzei și remisă cauza Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani, specializată în materia de contencios administrativ.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

pretenția de drept civil/comun conform cererii Primăriei or. Durlești mun.

Chișinău împotriva Primăriei or. Trușeni mun. Chișinău, lui Ion Chirhan și Anei

Leorda privind anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,01673 ha, eliberat lui Ion

Chirhan, privind anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0769 ha, eliberat lui Ion Chirhan

și privind anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0815 ha, eliberat Anei Leorda, declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 702 din data de 11 februarie 2008,

încheiat între Ion Chirhan și Gheorghe Stratulat și între Ion Chirhan și Ana

Leorda, declararea nulității contractului de ipotecă nr. 1989 din 13 iunie 2007,

încheiat între Ion Chirhan și BC „Mobiasbanca” SA și acordul adițional din 24

aprilie 2008, declararea nulității contactului de ipotecă nr. 3036 din data de 21

octombrie 2008, încheiat între Dorocher Eugenia și BC „Mobiasbanca” SA și

radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, a fost separată de pretenția

de contencios administrativ a Primăriei or. Durlești mun. Chișinău împotriva

Primăriei or. Trușeni mun. Chișinău, lui Ion Chirhan și Anei Leorda, privind

anularea deciziei nr. 20/1 din 24 februarie 1993 în partea ce ține de atribuirea

terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX, cu suprafața de 0,01673 ha, eliberat lui

Chirhan Ion Boris, XXXXX, cu suprafața de 0,0769 ha, eliberat lui Ion Chirhan;

XXXXX, cu suprafața de 0,0815 ha eliberat Anei Leorda.

A fost reținută spre examinare cauza de contencios administrativ la cererea

Primăriei or. Durlești mun. Chișinău împotriva Primăriei or. Trușeni

mun. Chișinău, lui Ion Chirhan și Anei Leorda privind anularea deciziei nr. 20/1

din data de 24 februarie 1993 în partea ce ține de atribuirea terenurilor cu

nr. cadastrale XXXXX, cu suprafața de 0,01673 ha, eliberat lui Ion Chirhan,

4

XXXXX, cu suprafața de 0,0769 ha, eliberat lui Ion Chirhan, XXXXX, cu

suprafața de 0,0815 ha, eliberat Anei Leorda.

A fost declinată competența judecătorului competent pentru examinarea

cererii de chemare în judecată separate a Primăriei or. Durlești mun. Chișinău

împotriva Primăriei or. Trușeni mun. Chișinău, lui Ion Chirhan și Anei Leorda

privind anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,01673 ha, eliberat lui Ion Chirhan,

privind anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0769 ha, eliberat lui Ion Chirhan și

privind anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0815 ha, eliberat Anei Leorda,

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 702 din data de

11 februarie 2008, încheiat între Ion Chirhan și Gheorghe Stratulat și între Ion

Chirhan și Ana Leorda, declararea nulității contractului de ipotecă nr. 1989 din

13 iunie 2007, încheiat între Ion Chirhan și BC „Mobiasbanca” SA și acordul

adițional din 24 aprilie 2008, declararea nulității contactului de ipotecă nr. 3036

din data de 21 octombrie 2008, încheiat între Dorocher Eugenia și

BC „Mobiasbanca” SA și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile,

în favoarea judecătorului specializat în materie de drept civil din cadrul

Judecătoriei Chișinău.

A fost remisă cauza civilă separată la cererea de chemare în judecată

depusă de Primăria or. Durlești mun. Chișinău împotriva Primăriei or. Trușeni

mun. Chișinău, lui Ion Chirhan și Anei Leorda privind anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,01673 ha, eliberat lui Ion Chirhan, privind anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,0769 ha, eliberat lui Ion Chirhan și privind anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,0815 ha, eliberat Anei Leorda, declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare nr. 702 din data de 11 februarie 2008, încheiat între Ion

Chirhan și Gheorghe Stratulat și între Ion Chirhan și Ana Leorda, declararea

nulității contractului de ipotecă nr. 1989 din 13 iunie 2007, încheiat între Ion

Chirhan și BC „Mobiasbanca” SA și acordul adițional din 24 aprilie 2008,

declararea nulității contactului de ipotecă nr. 3036 din data de 21 octombrie 2008,

încheiat între Dorocher Eugenia și BC „Mobiasbanca” SA și radierea înscrisurilor

din Registrul bunurilor imobile, președintelui Judecătoriei Chișinău, spre

redistribuire obligatorie.

Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 26 august 2020, Vasile Roșca și Veronica Roșca au depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii.

5

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Veronica Roșca și Vasile Roșca și menținută hotărârea din

30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 18 martie 2022, Vasile Roșca și Veronica Roșca au depus recurs

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 14 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia cererii de recurs depuse de Vasile Roșca și

Veronica Roșca, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul

declarat.

La 12 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Gheorghe Stratulat,

prin intermediul reprezentantului său, avocatul Adrian Grosu a depus referință la

recursul declarat de Vasile Roșca și Veronica Roșca, solicitând declararea

inadmisibilității acestuia, fie pe motivul nedepunerii în termen a acestuia, fie din

motiv că recursul nu prezintă o motivare suficientă și serioasă.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

6

Conform art. 111 alin. (1)-(4) CPC, actele de procedură se efectuează în

termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea

actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu

se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului

se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează

odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că

termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li

se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, rezultă că

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în

forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele

forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare

recomandată.

Iar reieșind din prevederile art. 109 alin. (1) și (2) Cod administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că la 30 noiembrie 2021, Curtea de

Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei (f. d. 120

vol. V).

7

Se mai constată că în dispozitivul deciziei din 30 noiembrie 2021, Curtea

de Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac

al acesteia prevăzut de legislația în vigoare.

Totodată, se reține că la 8 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a

expediat în adresa participanților la proces spre cunoștință copia dispozitivului

deciziei din 30 noiembrie 2021, inclusiv la adresa de domiciliu a lui Vasile Roșca

și Veronica Roșca, indicată atât în cererea de apel depusă de către dânșii, cât și în

prezenta cerere de recurs – or. XXXXX str. XXXXX și recepționat de către

Vasile Roșca la 13 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de

recepție (f. d. 163-164 vol. IV, 146 vol. V, 158-160 vol. V).

Astfel, la caz fiind cert că Vasile Roșca, care este soțul Veronicăi Roșca,

are același statut procesual de apelant și aceeași adresă de domiciliu, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel a avut loc,

inclusiv și pentru Veronica Roșca.

În speță, instanța de recurs va reține prevederile art. 195 Cod administrativ,

în coroborare cu art. 102 alin. (6) CPC, potrivit căruia citația sau înștiințarea se

trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces. Dacă

persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau înștiințarea poate

fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află.

Iar potrivit art. 105 alin. (6) CPC, dacă nu îl va găsi pe destinatar la

domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să înmâneze citația sau

înștiințarea o va înmâna unuia dintre membrii adulți ai familiei care locuiește

împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească, iar în lipsa

acestora, o va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului

(comunei) ori administrației de la locul lui de muncă. Persoana care a primit

citația sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele și raporturile sale

de rudenie cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată să o înmâneze

destinatarului cât mai curând posibil.

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30

de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, pentru prezentarea

recursului a început să curgă începând cu data de 14 ianuarie 2022 (sâmbătă),

ziua imediat următoare datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel,

urmând să expire la data de 13 februarie 2022.

Dat fiind faptul că data de 13 februarie 2022 a fost zi de duminică, prin

urmare zi nelucrătoare, ultima zi de prezentare a recursului se constată a fi data

de 14 februarie 2022, ca următoarea zi lucrătoare.

În pofida celor enunțate supra, nici Vasile Roșca și nici Veronica Roșca nu

au depus cererea de recurs nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, în

interiorul termenului de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ,

depunând doar la 18 martie 2022 recurs motivat, fapt inacceptabil potrivit

prevederilor legale.

8

Or, fiind cei interesați de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Vasile

Roșca și Veronica Roșca trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a-și

proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO,

prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de

lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod

administrativ.

În consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la

art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 Cod administrativ,

este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că

nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pe lângă acestea, instanța de recurs va reține că recurenții nu au indicat în

cererea de recurs motivul omiterii termenului de depunere a recursului în

conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, fără a solicita repunerea

acestuia în termen.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea

în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui

termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă

o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un

mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. În atare

circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Vasile Roșca și Veronica

Roșca, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de Vasile Roșca și Veronica Roșca, ca inadmisibil.

9

În conformitate cu art. 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Vasile Roșca și Veronica Roșca se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

10