2rh-47/17 — restituirea împrumutului, încasarea dobânzii de întârziere

prima instanță: L. Lupașcu dosarul nr. 2rh-47/17

instanța de apel: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc

instanța de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, M. Pitic

Î N C H E I E R E

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî, Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Mihail Țurcan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Țurcan împotriva

lui Mihail Țurcan cu privire la restituirea împrumutului și încasarea dobânzii de

întârziere,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016, prin care

recursul declarat de către Mihail Țurcan a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La data de 23 ianuarie 2015, Petru Țurcan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mihail Țurcan cu privire la restituirea împrumutului și

încasarea dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza recipisei din 07 iulie

2013, întocmită și semnată de către pârâtul Mihail Țurcan, ultimul a împrumutat de

la soția sa, Tamara Țurcan suma de 2 000 Euro, cu termenul final de rambursare la

data de 07 iulie 2014.

Menționează că, pârâtul nu-și execută benevol obligația de rambursare a sumei

împrumutate, înregistrând, astfel, o datorie în sumă de 2 000 Euro.

Susține că, la data de 13 aprilie 2014, soția sa, Tamara Țurcan a decedat, iar el

urmează să moștenească toată averea succesorală a acesteia, fapt confirmat și prin

certificatul de calitate de moștenitor din 20 ianuarie 2015, eliberat de către notarul

public Maria Mazur.

Cere încasarea de la pârât a sumei împrumutate în mărime de 2000 Euro și a

dobânzii de întârziere pentru perioada 07 iulie 2014 – 23 ianuarie 2015 în sumă de

3433 lei.

La data de 01 aprilie 2015, Petru Țurcan a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând încasarea de la pârât a sumei împrumutate în mărime de 2000

Euro și a dobânzii de întârziere în sumă de 171 Euro, iar la data 19 august 2015, a mai

1

depus o cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea de la pârât a sumei

împrumutate în mărime de 2000 Euro și a dobânzii de întârziere pentru perioada 07

iulie 2014 – 19 august 2015 în sumă de 311,84 Euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 21 decembrie 2015 acțiunea a fost

admisă și au fost încasate de la Mihail Țurcan în beneficiul lui Petru Țurcan suma de

2000 Euro, cu titlu de împrumut și suma de 311,84 Euro, cu titlu de dobândă de

întârziere, în total suma de 2311,84 Euro sau echivalentul în valută națională la ziua

executării hotărârii. Au fost încasate de la Mihail Țurcan în beneficiul lui Petru Țurcan

cheltuielile de judecată în sumă de 6 223 lei și în beneficiul statului taxa de stat

neachitată parțial în sumă de 187,53 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 05 aprilie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Mihail Țurcan și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016 recursul

declarat de către Mihail Țurcan a fost considerat inadmisibil.

La data de 28 decembrie 2016, Mihail Țurcan a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire și

casarea încheierii instanței de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, încheierea instanței de recurs este

neîntemeiată, deoarece instanța de recurs eronat a concluzionat că, el a recepționat

decizia instanței de apel la data de 08 iunie 2016.

Menționează că, conform copiei pașaportului său, anexat la cererea de recurs,

în perioada 12 aprilie 2016-11 iulie 2016, el s-a aflat peste hotarele Republicii

Moldova.

Susține că, la data de 01 august 2016, el a depus la Judecătoria Drochia o cerere,

prin care a solicitat eliberarea copiei deciziei instanței de apel.

Afirmă că, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra repunerii în termenul de

declarare a recursului.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea

lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea

participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată, nu a fost modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind

actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică

apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al

reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444

CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite

privitor la citarea și participarea părților în instanța de recurs, Colegiul civil, comercial

2

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de

revizuire în lipsa participanților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată

și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai

în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, revizuentul Mihail Țurcan în cererea de revizuire

nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 CPC, în baza căruia se poate

solicita revizuirea hotărârii.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de revizuire ar contravine și

principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de

principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la

principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe

cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, în cererea de

revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

3

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mihail

Țurcan împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Țurcan împotriva lui Mihail Țurcan

cu privire la restituirea împrumutului și încasarea dobânzii de întârziere.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Valentina Clevadî

Mariana Pitic

4