2ra-610/19 — încasarea datoriei, dobânzii de întârziere

Dosarul nr. 2ra-610/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Potînga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, V. Cotorobai, A. Panov)

ÎNCHEIERE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dina Bîzgu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dina Bîzgu

împotriva Victoriei Țurcan, intervenient accesoriu Roman Purcel cu privire la

încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care

a fost admis apelul declarat de către Victoria Țurcan, casată hotărârea din 25

ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă :

La data de 05 februarie 2016, Dina Bîzgu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Victoriei Țurcan cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 17 februarie 2012, între Victoria

Țurcan și Roman Purcel a fost întocmită recipisa de împrumut, prin care Roman

Purcel ca împrumutător a acordat cu titlu de împrumut Victoriei Țurcan suma de

10000 de euro, ultima obligându-se să restituie suma împrumutată până la 17

septembrie 2012.

Reclamanta a susținut că la 05 decembrie 2012, pârâta a restituit o parte din

datorie lui Roman Purcel în sumă de 1000 de euro, fapt confirmat prin mențiunea

în aceeași recipisă din 17 februarie 2012.

A susținut că la data de 23 octombrie 2015 între Roman Purcel, reclamanta în

calitate de soție a acestuia , și Victoria Țurcan a fost semnată o înțelegere tripartită,

prin care Roman Purcel a transmis drepturile sale privind încasarea datoriei de la

Victoria Țurcan, soției sale Dina Bîzgu. Pârâta, la rândul ei și-a exprimat acordul

de a restitui diferența din suma împrumutată în mărime de 9000 de euro către Dina

Bîzgu. Acest act fiind confirmat prin aplicarea semnăturilor de către toate

persoanele menționate.

1

Reclamanta consideră că, încheierea acestei tranzacții, conform prevederilor

art.556 și art.558 din Codul civil al Republicii Moldova, reprezintă un contract de

cesiune a creanței. Totodată prin acest acord, Victoria Țurcan a confirmat încă o

dată faptul împrumutului și neachitarea datoriei.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, reclamanta la data de 03

decembrie 2015 a expediat în adresa pârâtei o scrisoare prin care a solicitat

restituirea datoriei, care a rămas fără răspuns.

Prin urmare, Victoria Țurcan nu a restituit împrumutul în termenul prevăzut,

motiv pentru care urmează a fi încasată din contul acesteia și dobânda de întârziere.

A solicitat încasarea datoriei în mărime de 9000 de euro, a dobânzii de

întârziere în sumă de 4596 de euro și a cheltuielilor de judecată în mărime de 9030

de lei.

Prin încheierea din 11 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost atras ca intervenient accesoriu Roman Purcel.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a admis integral acțiunea și s-a încasat de la Victoria Țurcan în beneficiul Dinei

Bîzgu datoria în sumă de 9000 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 4596

de euro și cheltuieli de judecată în sumă de 9030 de lei.

Prin decizia din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Victoria Țurcan, casată hotărârea din 25 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost respinsă. A fost încasat de la Dina Bîzgu în beneficiul Victoriei

Țurcan taxa de stat în sumă de 6772, 50 de lei achitați la depunerea apelului.

Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că prin recipisa din 26

octombrie 2015 Roman Purcel a primit suma de 9000 de euro de la Victoria Țurcan,

care a fost contrasemnată de martorii Anastasia Teslari și Vitalie Șciuca, ultimul a

confirmat acest fapt fiind audiat în ședința din cadrul instanței de fond.

Astfel, instanța de apel a conchis că toate relațiile de încasare a sumelor de

bani deja dintre Roman Purice și Dina Bîzgu, țin de ei individual și nicidecum de

încasarea datoriei de la Victoria Țurcan, care și-a stins datoria la contractul din 17

februarie 2012, în baza recipiselor anexate. Mai mult, între Victoria Țurcan și

Roman Purcel a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a imobilului și nu

un contract de împrumut în baza art.871 Cod civil.

La 05 februarie 2019 Dina Bîzgu a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat și aplicat

eronat normele de drept material, iar circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea corectă a cauzei nu au fost stabilite.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13

septembrie 2018.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților

la data de 25 septembrie 2018, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

2

Astfel, recursul declarat la data de 05 februarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Dina Bîzgu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dina Bîzgu, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

3

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Dina Bîzgu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dina Bîzgu împotriva deciziei

din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

4