2r-164/17 — constatarea faptului

prima instanță: A. Mironov dosarul nr.2r-164/17

(Judecătoria Taraclia)

instanța de apel: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii

(Curtea de Apel Cahul)

D E C I Z I E

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Maria Paslari,

în pricina civilă la cererea Mariei Paslari cu privire la constatarea faptului

confiscării bunurilor,

împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 24 ianuarie 2017, prin care a fost

respinsă cererea Mariei Paslari cu privire la repunerea în termen a apelului și

restituită cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal,

c o n s t a t ă:

La 16 iunie 2016, Maria Paslari a depus o cerere în judecată cu privire la

constatarea faptului confiscării bunurilor de la Rabadji Maria Vasile, a.n.1896,

conform inventarului bunurilor întocmit de către lucrătorul operativ superior SRPCSS

Taraclia, Colceanov, și anume: o casă de locuit acoperită cu oală, 4 saraie acoperite

cu oală, un sărai acoperit cu stuf, 3 cai, 10 ovine, 10 miei, teasc pentru vin, mașină de

cosit, mașină de vânturat, vin în cantitate de 2000 kg, ciocani de porumb - 1000 kg și

o mașină de cusut.

Prin hotărârea Judecătoriei Taraclia din 26 septembrie 2016 cererea petiționarei

Mariei Paslari a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 01 noiembrie 2016, Maria Paslari a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen a apelului declarat,

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a cererii.

Ulterior, la 18 ianuarie 2017 petiționara Maria Paslari a depus apel motivat, dar

nu a indicat careva argumente în susținerea cererii de repunere în termenul de

declarare a apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 24 ianuarie 2017 a fost respinsă

cererea Mariei Paslari de repunere în termen a apelului și a fost restituită cererea de

apel a acesteia ca fiind depusă în afara termenului legal.

La 07 februarie 2017, Maria Paslari a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Cahul din 24 ianuarie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii instanței de apel în partea respingerii cererii privind repunerea în termen a

apelului și admiterea cererii de repunere în termen a apelului depus de Maria Paslari

cu restituirea pricinii în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond.

2

Recurenta Maria Paslari, în motivarea recursului a indicat că, nu este

de acord cu încheierea instanței de apel, deoarece instanța de apel eronat a apreciat

probele administrate în cadrul procesului și nu a aplicat legea materială care urma să

fie aplicată.

Menționează Maria Paslari că, termenul pentru înaintarea apelului calculat de

la data pronunțării dispozitivului hotărârii la 26 septembrie 2016 a expirat în ziua de

26 octombrie 2016.

Nu este de acord cu concluzia instanței de apel precum că apelul a fost depus la

01 noiembrie 2016, cu 6 zile peste termenul de depunere a apelului, deoarece în

realitate apelul a fost depus la 29 octombrie 2016, ceea ce se confirmă prin avizul de

recepție a poștei Moldovei, iar la 01 noiembrie 2016 apelul a parvenit în sediul Curții

de Apel Cahul și prin urmare instanța de apel neîntemeiat a majorat acest termen cu 4

zile.

La fel, menționează că în temeiul art. 116 alin. (1) și (3) CPC a solicitat

repunerea în termenul de declarare a apelului indicând că a fost bolnavă, circumstanță

care a împiedicat-o să exercite calea de atac în termenul prevăzut de lege, fapt

susținut și în ședința instanței de apel din 24 ianuarie 2017.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele dosarului rezultă că, încheierea instanței de apel a fost emisă la

24 ianuarie 2017, iar cererea de recurs a fost depusă la 07 februarie 2017. Astfel,

instanța de recurs constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul în termen.

În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și

fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum denotă materialele cauzei, prin încheierea din 24 ianuarie 2017,

Curtea de Apel Cahul a respins cererea de repunere în termen a apelului depusă de

Maria Paslari și a restituit cererea de apel depusă de aceasta împotriva hotărârii

primei instanțe, ca fiind depusă în afara termenului legal.

Instanța de recurs constată că concluzia instanței de apel cu privire la

respingerea cererii privind repunerea în termen a apelului și restituirea apelului

Mariei Paslari ca fiind depus în afara termenului legal este justificată.

În susținerea opiniei date se vor reține prevederile art. 362 alin. (1) CPC, care

direct prevăd că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani,

luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite,

3

datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului

care a condiționat începutul lui.

Prin prisma normelor enunțate, la caz se constată că în cadrul judecării pricinii

în fond apelanta a fost prezentă în ședința de judecată a primei instanțe din 26

septembrie 2016. Dispozitivul hotărârii Judecătoriei Taraclia din 26 septembrie 2016

a fost înmânat petiționarei la aceiași dată, fapt ce se confirmă prin recipisa semnată

de ultima (f.d.35). Astfel, petiționara Maria Paslari a cunoscut despre conținutul

dispozitivului hotărârii adoptate, or la actele dosarului este anexată cererea

petiționarei din 26 septembrie 2016 prin care a solicitat eliberarea hotărârii motivate

(f.d. 39). Iar, la 28 septembrie 2016 Maria Paslari a recepționat copia hotărârii

redactate integral, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție (f.d. 45).

Instanța de recurs consideră că instanța de apel just a concluzionat că,

apelanta-recurentă nu a dispus de bună credință și urma să dea dovadă de diligența

necesară pentru a depune cererea de apel în termen, astfel prin lege a operat

decăderea din dreptul de declarare a apelului, ceea ce a avut ca efect trecerea hotărârii

contestate în puterea lucrului judecat.

În conformitate cu art.110 Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător).

În speță se constată că, contrar normelor procedurale enunțate, Maria Paslari a

depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Taraclia din 26 septembrie

2016, la 01 noiembrie 2016, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362

alin. (1) CPC.

Este de remarcat că instanța de apel, având în susținere dispozițiilor art. 116

CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de

îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, or

apelanta Maria Paslari a cunoscut despre soluția instanței de fond pe marginea

litigiului dat la data pronunțării dispozitivului hotărârii și înmânării acestuia, iar

solicitarea de repunere în termen a apelantei-recurente just a fost considerată de către

instanța de apel neîntemeiată, deoarece invocarea motivului în justificarea omiterii

termenului precum că a fost bolnavă nu a făcut prin probe incontestabile, dovada

imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege

(certificat medical, perioadă de tratament).

Pe cale de consecință se va remarca că Maria Paslari a fost în cunoștință de

cauză despre cererea intentată de aceasta în instanța de judecată și soluția adoptată de

instanță în cazul dat. Astfel, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

(Popov versus Moldova (nr.2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14

noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus

Germany din 11 septembrie 2007), și de a contesta în termenul legal hotărârea primei

instanțe, fapt însă ignorat de recurentă, ce a generat omiterea termenului prescris la

depunerea apelului.

4

Prin urmare, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de

apel prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în prima instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Astfel fiind, se constată ca fundamentată soluția instanței de apel cu privire la

respingerea cererii de repunere în termen a apelului depusă de Maria Paslari și

restituirea cererii de apel, declarată împotriva hotărârii Judecătoriei Taraclia din 26

septembrie 2016, ca fiind depusă în afara termenului legal. Iar argumentele invocate

de către recurentă în cererea de recurs nu pot fi reținute, deoarece sunt neîntemeiate și

lipsite de suport legal și probatoriu.

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurentă sunt nejustificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Maria Paslari.

Se menține încheierea Curții de Apel Cahul din 24 ianuarie 2017 în pricina

civilă la cererea Mariei Paslari cu privire la constatarea faptului confiscării bunurilor.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii : Maria Ghervas

Iurie Bejenaru