2ra-986/18 — revendicarea bunului imobil, anularea actelor, radierea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- revendicarea bunului imobil, anularea actelor, radierea dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-986/18 — revendicarea bunului imobil, anularea actelor, radierea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia dosarul nr. 2ra-986/18
Judecător: S. Uzun
instanța de apel: Curtea de Apel Cahul
Judecători: R. Petrov, G. Vavrin, I. Dănăilă
Î N C H E I E R E
06 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
judecători Oleg Sternioală, Iuliana Oprea
examinând admisibilitatea recursului declarat de Bodur Semion prin intermediul
avocatului Selchin Igor,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cevdari Iuri
împotriva lui Bodur Semion, intervenienți accesorii Primăria satului Cairaclia, raionul
Taraclia și Cevdari Vladimir cu privire la revendicarea terenului din posesiunea
ilegală, și
cererea reconvențională a lui Bodur Semion împotriva lui Cevdari Iuri și
Primăria satului Cairaclia, raionul Taraclia, intervenient accesoriu Cevdari Vladimir
cu privire la anularea actelor și radierea dreptului de proprietate,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017, prin care s-au
respins cererile de apel declarate de Bodur Semion și Cevdari Vladimir și s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 28 februarie 2017,
c o n s t a t ă :
La 22 iunie 2016, Cevdari Iuri s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva lui Bodur Semion cu privire la revendicarea terenului din posesiunea
ilegală.
În motivarea acțiunii a indicat că în proprietatea lui conform certificatului
eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Taraclia din 30 mai 2016 se află terenul cu
construcțiile amplasate în satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82, cu numărul cadastral
xxxxx.
A menționat reclamantul că acest teren anterior a aparținut tatălui său Cevdari
Feodosii, care împreună cu fratele Cevdari Vladimir s-au înțeles verbal că ultimul să
1
se folosească de terenul situat în satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82, iar dânsul să se
folosească de terenul cu destinația agricolă.
Ulterior, a aflat despre faptul că fratele său a vândut terenul lui Bodur Semion,
iar cu el nimeni nu a negociat respectiva tranzacție și personal nu a vândut și nu a
semnat careva acte în privința terenului cu construcțiile amplasate în satul Cairaclia,
str. Fontanaia, 82, număr cadastral xxxxx.
A indicat că, la 01 iunie 2016 s-a adresat către Bodur Semion cu cerere privind
restituirea proprietății aflate ilegal în folosința acestuia, propunându-i ca până la 10
iunie 2016 să elibereze imobilul menționat, însă solicitarea dată nu s-a soldat cu
succes, pârâtul în continuare folosindu-se de proprietatea lui.
Solicită reclamantul revendicarea terenului cu numărul cadastral xxxxx amplasat
în raionul Taraclia, satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82, din posesiunea ilegală a lui
Bodur Semion.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 11 iulie 2016, în proces în
calitate de intervenienți accesorii au fost atrași Primăria satului Cairaclia, raionul
Taraclia și Cevdari Vladimir (f.d.16 vol.I).
La 02 septembrie 2016, Bodur Semion a depus acțiune reconvențională
împotriva lui Cevdari Iuri și Primăria satului Cairaclia, raionul Taraclia, intervenient
accesoriu Cevdari Vladimir cu privire la anularea actelor juridice.
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, în anul 2005 a procurat de la
Cevdari Vladimir lotul de pământ cu suprafața de 0,1146 ha, amplasat în sat.
Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A, deținut de către ultimul cu drept de proprietate în baza
contractului din 30 mai 1976 încheiat cu Ușanlî Valentin, legalizat de către secretarul
satului Cairaclia, înregistrat la 31 mai 1976 în registru cu nr. 60, precum și la
Comitetul executiv al satului Cairaclia.
A susținut că faptul dat este confirmat prin recipisa din 01 iunie 2016 scrisă de
către Cevdari Vladimir și contractul din 30 mai 1976.
În continuare a relatat că, la 02 iunie 2016, a primit de la Cevdari Iuri o cerere
prin care acesta l-a informat că Primăria satului Cairaclia i-a eliberat Titlul de
autentificare a deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 08 mai 2007,
fiindu-i repartizat în proprietate privată lotul de pământ cu suprafața de 0,1146 ha,
amplasat în sat. Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A, iar ca temei a servit decizia Primăriei
satului Cairaclia nr.7 din 22 februarie 1993.
Astfel, la 30 iunie 2016 în adresa Primăriei satului Cairaclia a expediat cerere
prealabilă solicitând prezentarea extrasului din registrul Primăriei satului Cairaclia,
copiei Titlului de autentificare a deținătorului de teren din 08 mai 2007 și copiei
deciziei Primăriei satului Cairaclia nr.7 din 22 februarie 1993. Totodată, a solicitat
anularea deciziei Primăriei satului Cairaclia nr. 7 din 22 februarie 1993 și a Titlului
de autentificare a deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx din 08 mai 2007, ca
fiind ilegale în fond și cu încălcarea procedurii stabilite.
2
Ca răspuns la cererea prealabilă, la 04 august 2016, Primăria satului Cairaclia a
anexat acte din conținutul cărora a constat că lotul de pământ cu suprafața de 0, 1146
ha, amplasat în satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A, nu aparținea administrației
publice locale, motiv din care ultima nu era în drept să-l transmită unor terțe
persoane.
A mai indicat că, lotul litigios este înregistrat în registru după Cevdari Vladimir,
iar ca urmare a tranzacției de înstrăinare a lotului, acesta este în posesia și
administrarea lui.
Solicită anularea parțială a deciziei nr. 7 din 22 februarie 1993 și procesului-
verbal nr. 7 din 22 februarie 1993 ale Primăriei satului Cairaclia, în partea repartizării
lui Cevdari Iuri în proprietatea privată a terenului cu suprafața de 0,1146 ha, amplasat
în satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A; anularea Titlului de autentificare a
deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 08 mai 2007 privind
repartizarea lui Cevdari Iuri în proprietate privată a lotului de teren cu suprafața de
0,1146 ha, amplasat în satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A; anularea dreptului de
proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în satul
Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A, r-nul Taraclia, înregistrat la 27 iulie 2007 în baza
Titlului de autentificare a deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 08
mai 2007, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
La 15 noiembrie 2016, Bodur Semion a depus cerere prin care și-a concretizat
cerințele, solicitând anularea parțială a deciziei nr. 7 din 22 februarie 1993 și
procesului-verbal nr. 7 din 22 februarie 1993 ale Primăriei satului Cairaclia, în partea
repartizării lui Cevdari Iuri în proprietatea privată a terenului cu suprafața de 0,1146
ha, amplasat în satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A; anularea Titlului de autentificare
a deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 08 mai 2007 privind
repartizarea lui Cevdari Iuri în proprietate privată a lotului de teren cu suprafața de
0,1146 ha, amplasat în satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A; radierea dreptului de
proprietate și a înscrierii din Registrul bunurilor imobile, înregistrat după Cevdari Iuri
asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în raionul Taraclia, satul
Cairaclia, str. Fontanaia, 82 A, înregistrat la 27 iulie 2007 în baza Titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx din 08 mai 2007 (f.d. 99-
101, vol. I).
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 28 februarie 2017, s-a
admis acțiunea înaintată de Cevdari Iuri împotriva lui Bodur Semion cu privire la
revendicarea terenului din posesiunea ilegală. S-a obligat Bodur Semion să transmită
proprietarului Cevdari Iuri terenul cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în r-nul
Taraclia, satul Cairaclia, str. Fontanaia, 82. S-a respins ca neîntemeiată cererea
reconvențională a lui Bodur Semion împotriva lui Cevdari Iuri și Primăria satului
Cairaclia, raionul Taraclia, intervenient accesoriu Cevdari Vladimir cu privire la
anularea actelor și radierea dreptului de proprietate.
3
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017, s-au respins cererile de
apel declarate de Bodur Semion și Cevdari Vladimir și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 28 februarie 2017.
La 02 aprilie 2018, Bodur Semion prin intermediul avocatului Selchin Igor a
declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile contestate,
considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost emise cu încălcarea și
aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.
În acest sens, susține că instanțele de judecată au soluționat drepturile unor
persoane care nu au fost antrenate în proces și anume a lui Cevdari Vladimir care
urma să fie atras în proces în calitate de pârât și nicidecum în calitate de intervenient
accesoriu, fiind astfel încălcat dreptul de proprietate al acestuia.
La fel, a reiterat că lotul litigios nu aparține administrației publice locale, iar din
acest motiv ultima nu era în drept să-l transmită unor terțe persoane.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC (în vigoare până la 01.06.2018),
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale.
Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 19
decembrie 2017 a fost expediată în adresa părților la 26 ianuarie 2018 (f.d. 303 vol.I),
fiind recepționată de către recurentul Bodur Semion conform avizului de primire a
scrisorii recomandate la 09 februarie 2018 (f.d. 308, vol.II).
Prin urmare, recursul declarat de către Bodur Semion prin intermediul avocatului
Selchin Igor la 02 aprilie 2018, se consideră depus în termen.
La 25 aprilie 2018, în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, în adresa
intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței.
Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință
în termenul stabilit.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Bodur Semion prin
intermediul avocatului Selchin Igor, urmează a fi declarat inadmisibil, din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC (în vigoare până la 01.06.2018), se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
4
care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod
eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată
de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost
judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și
ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba
de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane
care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau
în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Bodur Semion prin intermediul
avocatului Selchin Igor, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei
instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia
din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
În cazul de față, Completul constată că temeiurile inserate în cererea de recurs nu
dezvăluie nicio aparență a încălcării normelor de drept material sau procedural, dar
nici a încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
De altfel, argumentele invocate de către recurent nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al
deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică
5
modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin urmare, recursul nu poate fi exercitat pentru alte motive decât cele
prevăzute de lege, controlul judiciar fiind limitat, de regulă, numai la problemele de
drept, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor chestiuni de fond ce au fost
soluționate de către instanțele de judecată.
În același timp, Completul reiterează că, prin prisma jurisprudenței Curții
Europene, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atât în practică, cât și în drept. Un
astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase
și legitime” (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99,
, ECHR 2001-XII). Totodată, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie
2016 ), însă în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de Bodur Semion prin intermediul
avocatului Selchin Igor, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de Bodur Semion prin intermediul avocatului Selchin Igor, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
judecători Oleg Sternioală
Iuliana Oprea
6