2ra-338/17 — anularea declaratiilor de refuz asupra terenurilor, a contractului de schimb al terenului si a actului de transmitere primire

Prima instanță: T. Mereuță 2ra–338/17 Instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, L. Popova Î N C H E I E R E 01 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, – Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Guștiuc Vladimir, prin avocatul Macar Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Guștiuc Vladimir către Consiliul comunal Cotul Morii, Primăria Cotul Morii privind anularea declarațiilor de refuz asupra terenurilor, a contractului de schimb al terenului și a actului de transmitere-predare, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016, prin care a fost respins apelul lui Guștiuc Vladimir, declarat prin avocatul Macar Alexandru, și menținută hotărârea Judecătoriei Hîncești din 03 martie 2016, c o n s t a t ă: La 17.12.2014, Guștiuc Vladimir s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată către Primăria Cotul Morii și Consiliul comunal Cotul Morii privind anularea declarațiilor de refuz asupra terenurilor nr. 787 și 788 din 18 mai 2011, contractului de schimb nr. 22 din 08 octombrie 2012 și actului de predare- primire din 08 octombrie 2012. În motivarea acțiunii a indicat că, la 18.05.2011, a semnat declarațiile nr. 787 și 788, prin care pârâții pretind că s-a refuzat de terenurile cu nr. cadastrale 5327203102 și 5327215499. Ulterior, la 08.10.2012,

a încheiat și a semnat cu Unitatea administrativă teritorială comuna Cotul Morii contractul de schimb de terenuri cu destinație agricolă și actul de transmitere-predare a terenului cu nr. 5327215500. În opinia reclamantului, actele respective sunt susceptibile anulării, în temeiul art. 220 alin. (1) Cod civil, prin care actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule dacă legea nu prevede altfel. Deși, în declarațiile de refuz, s-a făcut referire la prevederile art. 37 din Legea cu privire la notariat, pârâții au interpretat-o extensiv defavorabil, or, conform lit. f) al articolului menționat, persoanele cu funcții de răspundere abilitate ale autorităților administrației publice locale îndeplinesc autentificarea contractelor de înstrăinare a bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor cu destinație agricolă.

Astfel, secretarul Consiliului comunal Cotul Morii nu era în drept să autentifice asemenea acte, deoarece acestea nu fac parte din contracte. În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (4) din Legii privind administrația publică locală, înstrăinarea bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), raionului, schimburile de terenuri, delimitarea, partajul sau trecerea bunurilor dintr-un domeniu sau altul, renunțarea la drepturi sau recunoașterea de drepturi și obligații se face prin decizia consiliului local sau raional, în temeiul expertizei. La caz, însă, o asemenea expertiză, nu a fost efectuată.

În atare circumstanțe, solicită anularea declaraților nr. 787, 788 din 18 mai 2011, autentificate de secretarul Consulului comunei Cotul Morii, anularea contractului de schimb de terenuri cu destinație agricolă nr. 22 din 08 octombrie 2012, încheiat cu Unitatea Administrativ Teritorială comuna Cotul Morii, autentificată de secretarul Consiliului comunei Cotul Morii, anularea actului de transmitere-preluare a terenurilor cu destinație agricolă ca urmare a realizării contractului de schimb de terenuri din 08 octombrie 2012 și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 28.04.2015, reprezentantul lui Guștiuc Vladimir, avocatul Macar Alexandru a depus cerere suplimentară, menționând că, potrivit pct. 47 al Hotărârii Guvernului nr. 1451 din 24.12.2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de atribuire, modificare a destinației și schimbul terenurilor, sunt interzise schimbul terenurilor din domeniul public al statului, precum și al terenurilor din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale pe terenurile proprietate privată ale persoanei fizice sau juridice. Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 03 martie 2016, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 29.12.2016, Guștiuc Vladimir, prin avocatul Macar Alexandru, a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Hîncești din 03 martie 2016, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a examinat cauza fără a intra în esența pricinii. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul Macar Alexandru, reprezentantul recurentului Guștiuc Vladimir, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că, reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs a recurentului, Guștiuc Vladimir. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către de avocatul Macar Alexandru, reprezentantul recurentului Guștiuc Vladimir.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas