3rh-99/17 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh–99/17

Instanța de fond: O. Melniciuc

Instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

Instanța de recurs: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

Examinând cererea de revizuire declarată de către Sperciuc Tudor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sperciuc

Tudor către IS „Cadastru”, intervenient accesoriu Nicolae Dorofeev, cu privire la

anularea deciziei și recunoașterea dreptului de proprietate,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017,

c o n s t a t ă:

La 04 martie 2013 Tudor Sperciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS „Cadastru", solicitînd anularea deciziei de refuz din 25 februarie 2013

a ÎS „Cadastru" și a deciziei Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari din 28 ianuarie

2013 și obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu

destinație comercială, cu nr.cadastral XXXX.

In motivarea cererii a indicat că prin decizia din 25.02.2013 ÎS „Cadastru" s-a

eschivat de la înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu

nr.cadastral XXXX din s. XXXX, r-nul XXXX. Prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 25.10.2012 este recunoscut ca unicul titular de drepturi asupra

imobilului menționat. Dispune de copia contractului de vînzare-cumpărare a

imobilului legalizată la notar și încheiat la acel moment legal în baza Codului civil

din 1964. Dispune și de alte documente emise de autoritățile administrației publice

prin care îi este recunoscut dreptul de proprietate asupra acestui imobil. ÎS

„Cadastru" se eschivează de la înregistrarea dreptului de proprietate.

La 10 noiembrie 2015 avocatul Constantin Lazari a depus cerere de

concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitînd anularea deciziei OCT

Dubăsari din 28 ianuarie 2013 cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile;

anularea deciziei registratorului ÎS Cadastru nr.S- 64/13-17 din 25 februarie 2013;

obligarea recunoașterii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cu

nr.nr.cadastrale XXXX; XXXX pe numele lui Sperciuc Tudor și încasarea de la ÎS

Cadastru a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani, municipiul Chișinău, din 17

decembrie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Tudor Sperciuc.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016 a fost respins

apelul declarat de Tudor Sperciuc și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei

sectorului Rîșcani, municipiul Chișinău, din 17 decembrie 2015.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, recursul

declarat de Sperciuc Tudor a fost declarat inadmisibil.

La 18 mai 2017, Sperciuc Tudor a depus cerere de revizuire, completată

ulterior la data de 29 august 2017 cu motive suplimentare, asupra încheierii Curții

Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire,

casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, deciziei Curții

de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, hotărârii judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 17 decembrie 2015 cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță.

În motivarea cererii de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) al

Codului de procedură civilă, precum că au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului.

În acest sens a anexat decizia Curții Supreme de Justiție din 19 septembrie

2001, decizia Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2011, decizia Curții de Apel

din 19 octombrie 2005, ordonanța Procuraturii Dubăsari din 02 iunie 2016,

răspunsul Ministerului Construcțiilor din 16 august 2016, extras din Registrul

bunurilor imobile din 14 februarie 2017, în opinia revizuentului din constatările

relatate în aceste acte ar fi avut efect esențial asupra procesului examinării cauzei.

Așadar, potrivit deciziei Curții Supreme de Justiție din 19 septembrie 2001

este clar stipulat că proprietarul imobilului litigios este ÎI ”Aiventa”, a cărei

fondator a fost Sperciuc Tudor, iar potrivit deciziei Curții Supreme de Justiție din

02 martie 2011 s-au respins toate încercările lui Dorofeev Nicolae de a fi

recunoscut în calitate de proprietar al imobilelor.

A mai invocat revizuentul prevederile art. 449 lit. c) al Codului de procedură,

menționând că în procesul de judecată nu a fost atras proprietarul și fondatorul ÎI

”Dorofeen Nadejda”, care de fapt este considerată proprietarul imobilelor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 al Codului de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 al Codului de

procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449

al Codului de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul Sperciuc Tudor a invocat

prevederile art. 449 lit. b), c) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art.449 lit. b), c) al Codului de procedură civilă, revizuirea

se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; instanța a emis o hotărîre

cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 lit. b) al Codului de

procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei

de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul

că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de

revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Mai mult ca atât, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca

revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire

se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le

cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Totodată, ca condiție

esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele să fi

existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărârii, ele urmînd a fi diferențiate de

faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi apărute după darea

hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei

de revizuire.

Examinând cererea de revizuire depusă de către Sperciuc Tudor, instanța de

revizuire reține ca fiind una formală indicarea art. 449 lit. b) al Codului de

procedură civilă în calitate de temei de revizuire, or, de către revizuent nu au fost

indicate careva circumstanțe sau fapte care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului care s-ar încadra în prevederile normei legale enunțate.

În ceea ce privește neatragerea în proces a fondatorului ÎI ”Dorofeev

Nadejda”, Colegiul reține că revizuentul a avut statut procesual de reclamant,

acestuia aparținând libertate de a alege împotriva cui depune cererea de judecată și

care ar fi revindicările.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.

6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă practica CtEDO, potrivit căreia

Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. (cauza E. și D. Duca c. Moldovei,

hotărârea din 03 martie 2009)

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiul

invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.

b), c) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sperciuc

Tudor, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sperciuc Tudor către

IS „Cadastru”, intervenient accesoriu Nicolae Dorofeev, cu privire la anularea

deciziei și recunoașterea dreptului de proprietate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas

Copia corespunde originalului

Judecător Svetlana Filincova